Pastila de securitate #20. Ce înseamnă Agenda Femeile, Pacea și Securitatea?

În timpul conflictelor și războaielor, populația civilă este expusă și suportă un șir de consecințe, determinând Consiliul de Securitate (CS) al ONU să recunoască ca drepturile, în special ale femeilor si fetelor, sunt încălcate excesiv, pornind de la inviolabilitatea persoanei, până la limitările economice.

O etapă esențială în abordarea problemei și identificarea soluțiilor au fost Declaraţia de la Beijing şi Platforma de acţiune de la Beijing, adoptate în 1995, care stipulează următoarele: „Egalitatea dintre femei şi bărbaţi reprezintă o problemă ce ţine de domeniul drepturilor omului şi o condiţie eminentă pentru justiţie socială, constituind, de asemenea, şi o pre-condiţie fundamentală pentru egalitate, dezvoltare şi pace”. Declaraţia şi Platforma de Acţiune de la Beijing au constituit baza strategică şi de acţiuni a elaborării politicilor în domeniu pentru ţările din lume, inclusiv pentru Republica Moldova.
Pe parcursul anului 2000, CS al ONU a lansat o discuţie intensă cu privire la protecţia drepturilor femeilor în situaţiile de conflict şi creşterea rolului lor în procesul de instaurare a păcii.
Iar la 31 octombrie 2000, CS al ONU a adoptat unanim Rezoluţia 1325 privind Femeile, Pacea şi Securitatea, subliniind impactul conflictelor asupra femeilor şi fetelor şi importanţa rolului femeilor în instaurarea păcii şi redresarea ţării după conflict. Aceasta este una dintre cele mai importante rezoluţii ale ONU în domeniul păcii şi securităţii şi are caracter obligatoriu pentru toate statele membre ale ONU, fără necesitatea de a fi ratificată suplimentar. Astfel, Republica Moldova se numără printre statele ce trebuie să implementeze respectiva Rezoluție.
Agenda Femeile, Pacea și Securitate se referă la Rezoluția 1325 si alte 12 Rezoluții conexe a CS al ONU, precum și Recomandarea generală nr. 30 a CEDAW.

Rezoluţia 1325 privind Femeile, Pacea şi Securitatea:
Rezoluţia 1325 se bazează pe patru piloni de baza: participarea, protecţia, prevenirea, recuperarea:
– Participarea: Solicită participarea sporită a femeilor (•) la toate nivelurile de luare a deciziilor; (•) în cadrul mecanismelor de prevenire, gestionare şi soluţionare a conflictelor; (•) în negocierile de pace; (•) în operaţiuni de pace; şi (•) ca reprezentanţi speciali ai Secretarului General al ONU.
– Protecţia: Solicită în mod special protejarea femeilor şi a fetelor de violenţa sexuală şi de gen, inclusiv în situaţii de urgenţă şi umanitare, cum ar fi în taberele de refugiaţi.
– Prevenirea: Solicită îmbunătăţirea strategiilor de intervenţie în (•) prevenirea violenţei împotriva femeilor; (•) consolidarea drepturilor femeilor; şi (•) sprijinirea iniţiativelor locale de menţinere a păcii şi a proceselor de soluţionare a conflictelor.
– Recuperarea: Solicită promovarea măsurilor de salvare şi recuperare a femeilor şi fetelor.
În mod obișnuit, pentru implementarea Rezoluției, statele și organizațiile adoptă un Plan de Acţiuni cu referire la Rezoluţia 1325 a CS al ONU.
La etapa actuală sunt 98 de state care implementează Rezoluția 1325, printre care se regăsește și Republica Moldova (din 2018).

Rezoluția 1325 a Consiliului de Securitate al Organizației Națiunilor Unite și Republica Moldova:
Republica Moldova are un parteneriat cu NATO Organizația Tratatului Atlanticului de Nord (NATO) de mai bine de 25 de ani și acesta cuprinde mai multe arii ce se regăsesc în Planul Individual de Acţiuni al Parteneriatului Republica Moldova – NATO (IPAP), care este actualizat odată la câțiva ani. În IPAP-ul pentru perioada 2014-2016, Republica Moldova şi-a asumat angajamentul implementării Rezoluţiei 1325. Iar IPAP-ul Republica Moldova-NATO pentru anii 2017-2019 a asigurat continuitatea acestui angajament. Si nu în ultimul rând, Strategia pentru asigurarea egalității între femei și bărbați în Republica Moldova pe anii 2017- 2021, de asemenea, a cuprins prevederi cu privire la angajamentul promovării egalității de gen în sectorul de securitate și apărare.
NATO și partenerii săi recunosc importanța asigurării participării active a femeilor în procesul de luare a deciziilor, în rezolvarea conflictelor și integrarea perspectivei de gen în politicile din sectorul de securitate. O formă valoroasă de implicare a NATO în acest domeniu este Programul NATO Știință pentru Pace și Securitate (NATO SPS), program care a finanțat proiectul „Planul Național al Republicii Moldova de implementare a Rezoluției 1325 a Consiliului de Securitate al ONU”. Acesta a fost implementat în perioada 2016 – 2018 de către Centrul de Informare și Documentare privind NATO din Republica Moldova, în colaborare cu Ministerul Apărării al Republicii Moldova și Institutul pentru Securitate Inclusivă din Washington D.C., cu suportul financiar inclusiv al partenerilor precum UN Women, Misiunea OSCE în Moldova.
Proiectul a dus la elaborarea primului Program Naţional de implementare a Rezoluţiei 1325 a Consiliului de Securitate al ONU privind Femeile, Pacea şi Securitatea pentru anii 2018-2021 şi Planul de acţiuni cu privire la punerea în aplicare a acestuia.
Programul a fost implementat de 13 instituții și procesului s-au alăturat organizații nonguvernamentale, mediul academic, organizatii internaționale, ce au venit cu suport logistic și financiar.
Drept urmare implementării Programului pot fi enumerate următoarele rezultate:
– Toate acțiunile din cele 8 obiective generale ale Planului au fost parțial sau complet realizate;
– A avut loc o conlucrare strânsă între instituțiile implementatoare și parteneri;
– Au fost organizate un șir de ateliere de lucru, prezentări, conferințe și alte activități de informare în masă, inclusiv au fost elaborate materiale informative sub forme de video, liflete, ghiduri, broșuri, reviste;
– Au fost dezvoltate noi parteneriate la nivel local, regional și internațional.

Rezoluția 1325 a Consiliului de Securitate a ONU solicită tuturor actorilor să protejeze drepturile femeilor, să prevină violența asupra femeilor și fetelor, să țină seama de nevoile și prioritățile acestora și să implice femeile în procesele de prevenire a conflictelor, de reglementare a conflictelor, precum și de reconstrucție post-conflict. Iar Republica Moldova a pornit acest proces cu pași fermi și a creat pârghii de dezvoltare a unui parteneriat stabil și roditor între instituțiile de stat, societatea civilă și organizațiile internaționale din domeniu.