Experții în securitate recomandă măsuri de sporire a rezilienței la amenințările hibride

Experți în securitate din Republica Moldova, Ucraina și România au vorbit despre provocările la adresa securității regionale, au sugerat măsuri pentru a diminua efectele acestora pe plan național și au răspuns la întrebările jurnaliștilor în cadrul clubului de presă „Mediul regional de securitate: provocări și oportunități pentru Republica Moldova”. Evenimentul a fost organizat la 17 decembrie 2021 de Asociația Presei Independente (API) și Centrul de Informare și Documentare privind NATO.
La deschiderea clubului de presă, Elena Mârzac, directoarea executivă CID NATO, a remarcat importanța înțelegerii și a evaluării mediului regional de securitate, a provocărilor momentului și a impactului posibil asupra securității Republicii Moldova. Rugată să prezinte principalele trei provocări de securitate regională, experta din România Angela Gramada, președinta Asociației „Experții pentru securitate și afaceri globale”, a remarcat: „Există mai multe provocări cărora ar trebui să le facem față, iar pentru asta trebuie să fim pregătiți la nivel de informare, dar și să avem instituții reziliente, factori decizionali capabili să ia decizii ferme dacă este nevoie. Principala provocare o reprezintă atacurile asupra democrațiilor din regiune, care continuă de ani buni. Cum reacționăm noi, ce facem ca societate civilă, ce fac decidenții pentru a mobiliza resursele interne disponibile și societatea să facă față acestor presiuni? Este important ca elita politică să poată defini interesele naționale, inclusiv cele de securitate, și nu să promoveze interesele unui grup restrâns de oameni. O altă provocare sunt așa-numitele „conflicte înghețate” din regiune care, de fapt, nu sunt înghețate, mă refer la cele din Ucraina și Nagorno-Karabakh. Acolo sunt acțiuni militare active, iar în unele cazuri mor oameni, ceea ce înseamnă că părțile nu au ajuns la soluționarea conflictului. La fel se întâmplă și în regiunea transnistreană a Republicii Moldova, iar anumiți actori pro-ruși prezintă alegerile de acolo ca un exercițiu de democratizare a regiunii. Mai mult, se încearcă legitimizarea liderilor separatiști, prin a-i include în discuții cu autoritățile constituționale, astfel încât aceștia să poată ulterior influența cursul de politică externă și cursul de securitate a țării. O a treia provocare este, bineînțeles, pandemia care afectează și securitatea, și siguranța națională, prin infectarea mai multor oameni, dar și prin pregătirea insuficientă a autorităților să facă față acestei crize, iar actorii străini încearcă să vulnerabilizeze sistemul de instituții publice din interior. Astfel, dacă autoritățile nu găsesc resursele necesare, pandemia se transformă într-o sursă de amenințare hibridă la adresa securității naționale. Pentru a face față acestor amenințări și a nu admite extinderea lor, Republica Moldova ar trebui să aibă o cooperare bine pusă la punct cu statele vecine Ucraina și Romania”.
Experiența Ucrainei demonstrează o dată în plus cât de importantă este capacitarea instituțiilor statului, dar și a populației, pentru a fi rezilienți în raport cu amenințările de securitate. Hanna Shelest, directoare pentru programe de securitate la Consiliul de Politică Externă din Odesa, Ucraina: „Noi deja de șapte ani trăim în stare de război și în fiecare zi se transmit date despre oameni care mor în acest război. Avem o provocare continuă și amenințări din partea Rusiei care este un stat agresor. Situația din Belarus este una foarte serioasă care la fel pune securitatea noastră în mare pericol. Nici Moldova nu este o excepție, și noi vedem acest șantaj cu gazul – un instrument tradițional folosit de Federația Rusă, dar și influența pe care o are în Transnistria. În aceste situații, este foarte important să ne consolidăm capacitatea de a face față provocărilor. Ucraina a lucrat mult la o strategie de securitate și apărare, însă noi înțelegem foarte bine că Rusia este mult mai pregătită din punct de vedere militar. Iată de ce răspunsul rapid din partea Occidentului și a NATO este vital”.
Oazu Nantoi, expert național în securitate și conflicte regionale, a făcut o succintă trecere în revistă a situației la acest capitol în Republica Moldova. „Sondajele arată că populația nu este preocupată de prezența trupelor ruse pe teritoriul Moldovei, ceea ce se numește act de ocupație. Dacă pornim de la idea ca Rusia a pornit un atac frontal asupra Ucrainei, țara noastră nu are nicio șansă să rămână intr-o parte, mai ales că militari ai Federației Ruse se află în stânga Nistrului și deja au concrescut cu așa-zisa armată transnistreană, iar la comanda Moscovei pot ataca fie Ucraina, fie Republica Moldova. Dacă în Ucraina oamenii au înteles situația și sunt bine mobilizați, la noi se observă o indiferență totală, dar și neprotejarea statului în fața comportamentului Rusiei care poate rezulta întro nouă agresiune. Dacă actuala guvernare va reuși să amelioreze situația pe malul drept, atunci în mod obiectiv va spori și capacitatea statului de a se consolida și de a reacționa adecvat în fața amenințărilor din exterior”, a spus O. Nantoi.
Răspunzând la întrebările despre rolul actorilor internaționali majori, cum ar fi NATO sau UE, în consolidarea securității regionale, Angela Gramada a accentuat că „NATO și UE nu se vor putea implica atâta timp cât actorii politici interni nu vor lua decizii ferme în interesul propriilor cetățeni, și nu în interesele guvernelor străine care amenintă securitatea națională. Guvernele naționale trebuie să pună la punct mecanismele de comunicare strategică nu doar la nivelul instituțiilor, dar și cu populația, și cu liderii regionali unde există minorități entice”.
Directoare executivă CID NATO a concluzionat că situația din țările din regiune care sunt membre NATO este diferită față de statele care nu au această umbrelă de securitate, iar Republica Moldova, cu statutul său de neutralitate și cu un buget redus de securitate, se confruntă cu o mulțime de probleme interne și amenințări externe. „Mediul regional de securitate este împânzit cu amenințări militare cu caracter hibrid, iar aceste vulnerabilități sunt utilizate de inamicii noști. Avem susținerea NATO și UE, dar avem nevoie și de o mobilizare a guvernanților și a societății civile pentru a diminua amenințările asupra securității. Este foarte important și rolul mass-mediei, or, jurnaliștii trebuie să informeze obiectiv publicul despre acțiunile vecinilor sau ale altor state care au impact direct asupra securității naționale”, a spus E. Mârzac.
Înregistrarea integrală a clubului de presă poate fi urmărită AICI.
Proiectul „Jurnalism în domeniul apărării și securității” este implementat de Asociaţia Presei Independente (API) în parteneriat cu Centrul de Informare și Documentare privind NATO (CID NATO) şi finanţat de Ambasada SUA în Republica Moldova. Opiniile exprimate în cadrul proiectului aparțin autorilor proiectului și nu corespund neapărat celor ale Ambasadei SUA.
Text preluat de pe site-ul Asociației Presei Independente