Etape, domenii și cadrul de cooperare

7 iulie 2020

Etape, domenii și cadrul de cooperare

 

NATO şi Republica Moldova cooperează activ în domeniul reformelor democratice, instituţionale şi de apărare, şi au pus bazele unei cooperări practice în multe alte domenii. Planul Individual de Acţiuni al Parteneriatului (IPAP) stabileşte programul de cooperare a Moldovei cu NATO.
Moldova încearcă să se apropie de instituțiile și standardele euro-atlantice. Gradul de cooperare NATO-Moldova în cele din urmă depinde de disponibilitatea ţării de a continua procesul de implementare a reformelor democratice şi de consolidare a instituţiilor democratice deja existente.

 

 Cadrul pentru cooperare

Domeniile de cooperare, planurile de reformă şi procesele dialogului politic sunt prevăzute detaliat în Planul Individual de Acţiuni al Parteneriatului (IPAP) al Republicii Moldova, care este convenit de comun acord cu NATO pentru o perioadă de doi ani.

 

Domenii cheie de cooperare

 

I. Sectorul de Apărare şi Securitate: Ca urmare a solicitării guvernului Republicii Moldova, NATO sprijină eforturile de reformă din domeniul apărării prin mai multe iniţiative.
a) Iniţiativa de Consolidare a Capacităţii de Apărare (DCBI) – i-a fost oferit Republicii Moldova la Summit-ul din Ţara Galilor în 2014. DCBI este parte componentă a eforturilor Alianţei de a proiecta securitate şi stabilitate la scară internaţională şi de a preveni conflicte.

b) Programul de consolidare a integrităţii în sectorul de securitate şi apărare (Building Integrity Initiative) – Scopul programului este de a spori eficienţa instituţiilor din sectorul de securitate şi apărare şi să le ofere asistenţă în ameliorarea procesului de gestionare a resurselor financiare şi umane, consolidarea integrităţii, transparenţei şi reducerea riscurilor de corupţie în sectorul dat.

c) Interoperabilitatea – NATO pune la dispoziţia Republicii Moldova numeroase programe care vizează dezvoltarea interoperabilităţii cu forţele aliaţilor NATO şi consolidarea capabilităţilor necesare pentru a participa la operaţiunile de menţinere a păcii conduse de NATO. A învăţa folosirea unei limbi comune şi dezvoltarea interoperabilităţii în ceea ce priveşte procedurile standard sunt elemente esenţiale. Sunt disponibile exerciţii multinaţionale, vizite de la echipele de experţi şi cursuri de perfecţionare pentru a contribui la dezvoltarea capabilităţii forţelor sale de a conlucra cu forţele NATO. Prin participarea la exercițiile multinaționale, Republica Moldova dezvoltă abilitatea forțelor de menținere a păcii, în vederea colaborării cu forţele altor ţări, în special în operaţiunile de gestionare a crizelor şi de menţinere a păcii.

d) Procesul de Planificare şi Analiză a Parteneriatului pentru Pace (PARP) – constă în stabilirea transparenţei, informarea oficială şi veridică, precum şi acordarea de ajutor reciproc dintre Alianţă şi parteneri în toate aspectele ce ţin de domeniile securităţii şi apărării, prin atingerea obiectivelor de interoperabilitate generală. RM a aderat la PARP în 1997. Obiectivele exacte ale procesului PARP sunt: dezvoltarea de către ţările partenere a unor forţe interoperabile pentru participarea la operaţiuni NATO, UE şi ONU, iar Moldova, în acest sens, este un exemplu prin contribuţia substanţială la operaţiunea KFOR din Kosovo şi alte misiuni. Al doilea aspect vizează reforma Forţelor Armate şi a altor instituţii din domeniul securităţii şi apărării.

e) Programul de Îmbunătăţire a Apărării şi a Educaţiei (DEEP) – Procesul de modernizare a Academiei Militare a Forţelor Armate s-a început în anul 2009, odată cu includerea în planul IPAP a obiectivului „Dezvoltarea Academiei Militare” și declanșarea programului DEEP. Republica Moldova a primit consiliere asupra consolidării, dezvoltării şi reformelor instituţiilor educaţionale din sectorul de securitate prin Programul NATO de Întărire a Educaţiei Apărării. DEEP este un program adaptat care sprijină dezvoltarea educaţiei militare profesionale a Republicii Moldova, în conformitate deplină cu standardele şi procesele internaţionale. NATO ajutat Academia Militară a Forțelor Armate Alexandru cel Bun în consolidarea unui sistem puternic de educaţie militară profesională, cu acordarea de diplome de licenţă şi masterat, precum şi cursuri profesionale pentru civili.

II. Sprijinirea Autorităţilor Civile:
a) Fond Fiduciar pentru Distrugerea Pesticidelor – (Titlul proiectului: „NATO/PpP privind distrugerea pesticidelor şi produselor chimice periculoase din Republica Moldova”. În 2007 s-a înfiinţat un Fond Fiduciar NATO/PpP cu un mecanism în trei etape, pentru a canaliza finanțarea şi sprijinul acordat unui proiect destinat depozitării şi distrugerii acestor substanţe chimice. În Etapa I, acest fond s-a concentrat pe depozitarea şi securizarea pesticidelor şi chimicalelor la centrele de stocare regionale. În timpul Etapei a II-a, s-a înființat un laborator analitic pentru a oferi o bază de date cuprinzătoare asupra pesticidelor şi chimicalelor. Etapa a III-a a debarasat 1.269 tone de pesticide şi chimicale periculoase din 15 Depozite Centrale Regionale. Costul total al proiectului este estimat la 2,2 milioane euro.

b) Pregătirea civilă – Pregătirea civilă este un domeniu important al cooperării NATO-Republica Moldova pentru că ea pregăteşte autorităţile să facă faţă dezastrelor naturale sau create de om şi de care beneficiază cetăţenii Republicii Moldova. Cu ajutorul Aliaţilor, Republica Moldova a lucrat la întărirea cadrului legal pentru a face faţă unor astfel de urgenţe şi pentru stabilirea unui sistem de informare asupra crizelor civile prin coordonarea activităţilor în cazuri de urgenţă. Un exemplu de astfel de proiect fiind „Modelarea și atenuarea dezastrelor sociale cauzate de catastrofe si terorism”.

c) Distrugerea minelor antipersonale şi a surplusului de muniţie – constituie lichidarea stocurilor de muniţie învechită şi potenţial periculoasă, a carburantului lichid oxidant şi a minelor antipersonal aflate în dotarea Armatei Naţionale. Alianţa Nord-Atlantică a oferit suport tehnic şi instruire inginerilor, militarilor în vederea distrugerii în siguranţă a mai bine de 12000 bucăţi de mine antipersonal, contribuind astfel la îndeplinirea angajamentelor pe care guvernul Republicii Moldova şi le-a asumat prin semnarea Convenţiei de la Ottawa. Experienţa în acest domeniu a geniştilor şi militarilor moldoveni s-a făcut remarcată şi în timpul participării lor la misiunea din Irak, când aceştia au dezamorsat aproximativ 400000 de obiecte explozive. Iar în anul 2015, în diferite localităţi din Republica Moldova, geniştii moldoveni au neutralizat peste 600 de obiecte explozive. Implementarea acestui proiect presupunea şi distrugerea a 362 tone de carburant lichid oxidant ce prezintă riscul unei catastrofe ecologice în cazul unei potenţiale scurgeri. Tot atunci au fost create locuri special amenajate pentru stocarea corespunzătoare a acestor materiale.

III. Știință pentru Pace și Securitate: Prin Programul NATO „Ştiinţă pentru Pace şi Securitate” (SPS), Alianţa angajează oameni de ştiinţă şi experţi moldoveni la o cooperare practică axată pe ştiinţa civilă, tehnologie şi inovare, fortificând reţelele de cercetare şi schimbul de expertiză în scopul comun de a consolida securitatea europeană.
a) Apărarea cibernetică – Pentru a face faţă provocărilor generate de incidentele de securitate a fost deschis un nou Laborator de Cercetare şi Educaţie pentru Apărarea Cibernetică la Universitatea Tehnică din Republica Moldova. Laboratorul servește nevoilor de instruire în materie de securitate cibernetică a tuturor instituţiilor de apărare şi securitate. Un alt proiect multi-anual SPS dezvoltă capacităţi de apărare cibernetică în forţele armate ale Republicii Moldova. Prin intermediul acestuia vor spori capacităţile cibernetice umane, tehnice şi procedurale, pentru a face faţă unor ameninţări cibernetice şi emergente, care pot afecta funcţionalitatea, securitatea serviciilor şi infrastructura critică.

b) Telemedicina – Programul SPS a ajutat la dezvoltarea unui sistem de telemedicină multinaţională, prin care se permite specialiştilor din medicină să ofere recomandări în timp real persoanelor din situaţiile de urgenţă sau în zonele de conflict. Experţii din Republica Moldova au colaborat la acest proiect cu colegii din România, Statele Unite, Finlanda şi Ucraina.

c) Femeile, Pacea și Securitatea – Republica Moldova colaborează cu NATO pentru a promova implementarea Rezoluţiei 1325 a Consiliului de Securitate a Naţiunilor Unite (RCSNU), care recunoaşte impactul disproporţionat pe care războaiele şi conflictele le au faţă de femei şi copii. În acest sens, prin intermediul Programului SPS, în perioada 2016 – 2018 a fost implementat un proiect ce a sprijinit guvernul Republicii Moldova şi actorii societăţii civile în crearea unei strategii naţionale pentru punerea în aplicare a Rezoluţiei 1325 a Consiliului de Securitate al ONU.

d) Apărarea de CBRN – dezvoltarea capacităţilor de atenuare a riscurilor biologice asociate cu Anthrax în Republica Moldova – Utilizarea potenţială a agenţilor biologici de către terorişti reprezintă un risc semnificativ pentru populaţia locală din Moldova. Acest proiect dezvoltă capacitatea Ministerului Sănătăţii din Moldova de a combate mai bine ameninţările reprezentate de agenţii biologici infecţioşi, inclusiv Anthrax, prin înfiinţarea unui laborator mobil şi instruirea experţilor pentru a spori capacitatea de supraveghere, detectarea timpurie şi reacţia rapidă.

 

Etapele colaborării R. Moldova cu NATO :

1992 Republica Moldova aderă la Consiliul de Cooperare Nord-Atlantic.
1994 Republica Moldova aderă la Parteneriatul pentru Pace (PfP).
1997 Republica Moldova aderă la Procesul de Planificare şi Analiză a Parteneriatului.
2002 Un pluton din Moldova, alături de aliații NATO, participă la un exerciţiu civil de ajutor în situaţii de urgenţă, desfășurat în Rusia.
2005 Republica Moldova găzduieşte o plenară a Comitetului pentru Protecţie civilă.
Preşedintele Republicii Moldova V. Voronin vizitează Cartierul General al NATO.
2006 Republica Moldova aprobă primul său Plan Individual de Acţiuni al Parteneriatului (IPAP) Republica Moldova – NATO.
Moldova găzduieşte exerciţii de instruire a PfP „Cooperative Longbow” şi „Cooperative Lancer”.
Preşedintele Republicii Moldova V. Voronin vizitează Cartierul General NATO.
2007 Evaluarea IPAP
Preşedintele Republicii Moldova V. Voronin vizitează Cartierul General NATO.
2008 Republica Moldova găzduieşte evenimentul „Caucazul de Sud şi Moldova Clearing House”, care coordonează programele de asistenţă ale aliaţilor şi statelor partenere.
Secretarul General al NATO, în timpul vizitei sale în Republica Moldova, a oferit un discurs la Universitatea din Chişinău, a vizitat Centrul de Informare şi Documentare privind NATO şi a întreţinut discuţii cu preşedintele V. Voronin, ministrul de externe şi ministrul apărării.
2009 Prim-ministrul V. Filat şi ministrul de externe I. Leancă vizitează Cartierul General NATO.
Moldova găzduieşte un workshop internaţional în Chişinău, care se axează pe modalităţile de îmbunătăţire a cooperării dintre autorităţile publice, mass-media şi a societăţii civile în domeniul combaterii terorismului.
2010 I. Leancă, Viceprim-ministru şi ministru al Afacerilor Externe şi Integrării Europene şi ministrul Apărării V. Marinuţa, se întâlnesc cu secretarul general al NATO, A. F. Rasmussen şi au avut o adresare în faţa Consiliului Nord-Atlantic. Un nou IPAP a fost convenit cu Republica Moldova la 20 august 2010.
2011 Prim-ministrul V. Filat şi ministrul de externe I. Leancă vizitează Cartierul General NATO.
Moldova găzduieşte un workshop internaţional în Chişinău, care se axează pe modalităţile de îmbunătăţire a cooperării dintre autorităţile publice, mass-media şi a societăţii civile în domeniul combaterii terorismului.Moldova găzduieste exercițiul CODRII 2011 al EADRCC.
2012 Primul ministru, Vlad Filat, vizitează Cartierul General al NATO și are loc o întrevedere cu Secretarul General.
2013 La Chișinău este organizată o zi dedicată Programului NATO Stiință pentru Pace și Securitate, în vederea unor domenii de cooperare suplimentară. În luna iulie a aceluiași an este lansată Etapa a treia din cadrul Trust Fund ce vizează distrugerea pesticidelor și substanțelor chimice periculoase.
2014 La 10 februarie, Ministrul Afacerilor Externe și Integrării Europene, N. Gherman are o întrevedere cu Secretarul General al NATO, A.F. Rasmussen.
La 8 martie 2014, primul contingent de 41 militari moldoveni se alătură misiunii KFOR din Kosovo. Fiecare misiune durează 6 luni.
Prim-ministrul C. Gaburici vizitează Cartierul General NATO, unde se întâlnește cu Secretarul General al NATO J. Stoltenberg.
2015 Miniștrii apărării a statelor membre NATO aprobă Pachetul de Consolidare a Capacităților de Apărare pentru Republica Moldova.
2016 O delegație a Republicii Moldova, condusă de ministrul Apărării participă la Summit-ul NATO de la Varșovia, în urma căruia sunt luate și 2 decizii cu privire la țara noastră, incluse în art. 82 și 116 din Declarația de după Summit.
La Cartierul General NATO este semnat, de către Prim-ministrul P. Filip și Secretarul General al NATO J. Stoltenberg, un Acord, care deschide calea pentru înființarea unui Oficiu de Legătură NATO în Republica Moldova.
2017 Prim-ministrul P. Filip vizitează Cartierul General NATO.
Este inaugurat Oficiul de Legătură NATO în Republica Moldova, în prezența R. Gottemoeller, Secretara generală adjunctă a NATO și P. Filip, Prim-ministrul Republicii Moldova.
2018 Este lansat Proiectul privind crearea Centrului de Reacție la incidentele cibernetice a Forțelor armate, finanțat de Programul Știință pentru Pace și Securitate al NATO.
2019 Prim-ministra Republicii Moldova M. Sandu vizitează Cartierul General NATO.
Președintele Republicii Moldova I. Dodon vizitează Cartierul General NATO.
2020 Ministrul MAEIE O. Ţulea vizitează Cartierul General NATO.

Republica Moldova este implicată în activităţile ştiinţifice organizate de către NATO, începînd cu anul 1994. Oameni de ştiinţă şi experţi din Republică au avut roluri de conducere în aproximativ 70 de activităţi şi mai mulţi au participat la evenimente ştiinţifice în calitate de experţi.

Activităţile ştiinţifice ale NATO oferă posibilitatea unei colaborări foarte strînse în direcţia a două domenii prioritare: apărarea împotriva terorismului şi contracararea altor ameninţări la adresa securităţii, domenii gestionate de către Programului NATO Ştiinţa pentru Pace şi Securitate (SPS).

Activităţile SPS contribuie la realizarea obiectivului strategic de parteneriat al NATO, facilitînd stabilirea relaţiilor de colaborare dintre oamenii de ştiinţă şi experţii din statele-membre NATO cu omologii lor din statele-partenere şi statele-membre ale Dialogului Mediteranean, prin intermediul workshop-urilor, training-urilor, colaborărilor în echipă şi proiectelor multianuale.

Din anul 1997, RM şi-a extins colaborarea cu NATO şi în domeniul ştiinţific. Astfel, din acea perioadă NATO a susţinut două proiecte ale Academiei de Ştiinţe a Moldovei în valoare de aproximativ 153 mii dolari SUA cu privire la accesul Academiei de Ştiinţe la reţeaua INTERNET, precum şi la dezvoltarea ulterioară a acesteia.

În anul 1999, a fost finalizat cu sprijinul financiar al NATO proiectul de creare a reţelei informaţionale a Academiei de Ştiinţe. Susţinerea financiară a Alianţei a obţinut-o şi proiectul “Reţeaua informaţională a Comunităţii Politehnice”, elaborat de Academia de Ştiinţe şi Universitatea Politehnică din Moldova.

 

Cu concursul NATO, în luna iunie a fost creată Asociaţiei Reţelei Naţionale de Educaţie şi Cercetare din Moldova(RENAM) care are o orientare educativ-informaţională. Cercetători ştiinţifici din Moldova au obţinut burse în Italia, Canada şi în alte ţări.

NIG960520 Academy of Science of Moldova Networking Project (AMNET) 1996-1997
NIG972759 AMNET-Development of the Sciences and Educational Network in Moldova 1998-1999
NIG975476 The Informational Corporate Network of the “Politehnica” Community 1998-2000
NIG977228 RENAM Network-Second Stage 2000-2003
NIG978385 RENAM-RoEduNet networks direct link and gateway construction 2001-2003
NIG979922 Providing satellite Internet Access for RENAM Network Academic Community 2003-2004
NIG980321 RENAM 5Ghz – band wireless Network Construction 2004-2005
NIG 982338 Creation of Infrastructure for CERTs in Belarus, Moldova, Ukraine and their Initial Operation 2006-2008
NIG 982517 Silk NetAcad Alliance 2006-2008
EAP.NIG 982702 New RENAM-RoEduNet gateway based on CWDM technologies implementation 2009-2010

 

Asociaţiei Reţelei Naţionale de Educaţie şi Cercetare din Moldova organizează anual conferinţe ştiinţifice cu utilizatorii unde sunt prezentate inovaţiile informaţionale în domeniul cercetării şi educaţiei.

 

Tot în cadrul dimensiunii ştiinţifice au fost realizate cu sprijinul financiar al Alianţei unele proiecte ce ţin de securitatea mediului ambiant.

SfP: 983287    Landslide Risk Assessment in the Republic of Moldova (eng)

SfP: 981186     Clean-up of Chemicals in Moldova  (eng)

CLG 982852   Mitigation of water stress in agricultural soils by bio-indicators (rom), (eng)

CLG 980441   Impact of Bacterial Exopolysaccharides on Environmental Security (rom), (eng)

SfP: 980468   Harmonization of the seismic hazards and decreasing the risk in the countries    under the influences of Vrancea earthquakes (eng)

CLG 981619   Quantification of Earthquake Action on Structures

CLG 980670   Chemical composition and electronic structure of In2O3 films surface: interrelation with gas response

CLG 979245   Complimentarily of the Photo-and Biodegradation Processes for Pollutants Removal from the Aquatic Compartments

SfP: 971918   Monitorizarea timpului şi sprijinul sistemului decizional în cazul apelor internaţionale: Aplicarea către rîurile Nistru şi Prut.

SfP: 974064   Monitorizarea şi evaluarea poluării cu metale grele în rîul Prut, resurse acvatice transfrontaliere.

 

În anul 2008, în cadrul Direcţiei Integrare Europeană şi Cooperare Internaţională (DIECI) al Academiei de Ştiinţe a Moldovei a fost creat Punctul de Informare al Programului NATO SPS cu scopul de a stimula participarea comunităţii ştiinţifice la mecanismele de granturi oferite de program. Obiectivele principale în activitatea Punctului de Informare sunt diseminarea informaţiilor privind concursurile de granturi, acordarea suportului în identificarea partenerilor peste hotare, perfectarea formularelor de participare şi monitorizarea realizării proiectelor NATO SPS în derulare.

 

În perioada 7-17 iunie 2010, cu sprijinul Alianţei, la Chişinău a fost organizată o şcoală internaţională de studii avansate NATO “Metode fizice, chimice, biologice de luptă împotriva terorismului ecologic’’. La acest eveniment au participat cercetători ştiinţifici din peste 23 de ţări. Şcoala de studii avansate/Advanced Study Institute are drept scop consolidarea cooperării regionale a tinerilor cercetători şi familiarizarea acestora cu cele mai actuale metode de combatere şi luptă împotriva terorismului ecologic.

 

Academia de Ştiinţe a Moldovei participă la Forul Ştiinţific Anual al Comitetul NATO Ştiinţă pentru Pace şi Securitate. În cadrul reuniunilor Comitetului Ştiinţific pentru Pace şi Securitate al Organizaţiei Tratatului Atlanticului de Nord, A.Ş.M. prezintă recomandări în vederea soluţionării provocărilor Societăţii Moderne, cît şi ultimele sale realizări în bază de proiecte, cooperări regionale şi internaţionale.

 

În perioada 9-10 octombrie 2012, la Chişinău, a avut loc atelierul internaţional la tematica implementării Rezoluţiei 1540 a Consiliului de Securitate al ONU privind neproliferarea armelor de distrugere în masă. Evenimentul a fost organizat de Guvernul Republicii Moldova în cooperare cu NATO în scopul dezvoltării capacităţilor naţionale de combatere a noilor ameninţări la adresa securităţii.

Toate activităţile din cadrul Programului SPS sunt aprobate de către naţiunile NATO pe bază de consens.

 

Pentru mai multe detalii vezi

NATO: Ştiinţă pentru Pace şi Scuritate – Raportul pe ţară:Republica Moldova  2009 (ro)

Republica Moldova 2010(ro)

 

Final Report „Clean-up Chemicals Moldova” 2010(en) Ghidul pentru Programul NATO SPS(eng)

 

PROGRAMUL NATO: ŞTIINŢĂ PENTRU PACE ŞI  SECURITATE ŞI  REALIZAREA ACESTUIA ÎN R.MOLDOVA(ro) – transcript emisiune radio

ENVSEC Iniţiative

Interview with Maj. Mariana Grama, Manager of NATO PfP-OSCE Environmental Security (ENVSEC) project on destruction of pesticides and dangerous chemical substances in Moldova

Campania informativă „Moldova fără pesticide”, realizată în cadrul proiectului CID NATO „Chemicale în preajma casei mele”

Vezi HARTA GPS CUDEPOZITELE DE PESTICIDE AMPLASATE ÎN REPUBLICA MOLDOVA

Primele contacte ale Republicii Moldova cu Alianţa Nord-Atlantică au fost stabilite după declararea independenţei. La 20 decembrie 1991, la Bruxelles, a avut loc reuniunea Consiliului de Cooperare Nord-Atlantică (CCNA), creat în urma hotărârii reuniunii la nivel înalt a ţărilor membre ale NATO de la Roma din 7-8 noiembrie 1991.

 

La prima reuniune a CCNA a participat Ministrul Afacerilor Externe al Republicii Moldova. Scopul creării CCNA a fost de a institui un organism permanent de consultări între adversarii de altă dată în problemele primordiale de securitate general-europeană.

La 6 ianuarie 1994, cu ocazia reuniunii la nivel înalt a Alianţei Nord-Atlantice, la care a fost examinată iniţiativa americană „Parteneriatul pentru Pace”, Preşedintele Republicii Moldova a exprimat disponibilitatea ţării noastre de a adera la acest Program.

b00826
Presedintele Mircea Snegur semneaza documentul cadru de aderare la Parteneriatul pentru Pace cu NATO, 1994

 

Aderarea RM la PpP poate fi divizată în cîteva etape. Prima o constituie semnarea de către Preşedintele Republicii Moldova, Mircea Snegur şi a Secretarul General al NATO, la 16 martie 1994, a Documentului cadru al Programului „Parteneriatul pentru Pace”,Republica Moldova devenind a 12-a ţară semnatară şi a II-a din CSI după Ucraina.

Urmează etapa redactării documentului de prezentare, în baza căruia, în 1995, a fost elaborat Programul Individual de Parteneriat (PIP). PIP conţinea următoarele domenii de colaborare: controlul asupra armamentelor şi dezarmării, protecţia civilă, prevenirea şi soluţionarea situaţiilor de criză, planificarea şi desfăşurarea în comun a operaţiunilor de menţinere a păcii, pregătirea cadrelor şi alte aspecte de activitate militară.

În vederea realizării şi coordonării acestor activităţi, Ministerul Apărării al RM a delegat un ofiţer de legătură la Celula de Coordonare a Parteneriatului (în prezent Diviziunea Cooperare militară, MCD), cu sediul la Mons (Belgia). Odată cu adoptarea IPAP, domeniile de cooperare IPP au fost subordonate structurii Planului de Acţiuni.

La 29 mai 1997, la Sintra (Portugalia) a avut loc reuniunea CCNA, la nivelul miniştrilor de externe. Pornind de la necesitatea stabilirii unor relaţii noi cu partenerii de cooperare, NATO a propus transformarea CCNA într-o structură mai eficienta – Consiliul Parteneriatului Euro-Atlantic (CPEA).

În vederea coordonării cît mai efective a activităţilor pe linia NATO, la 16 decembrie 1997 a fost instituită Misiunea Republicii Moldova pe lângă NATO. În calitate de şef al Misiunii a fost desemnat Ambasadorul Republicii Moldova în Regatul Belgiei.

Tot din anul 1997, RM si-a extins colaborarea cu NATO si in domeniul stiintific.

Dialogul politic a continuat prin vizita de lucru a Presedintelui RM la Bruxelles (25-27 ianuarie 1998), in cadrul careia seful statului a avut intrevederi cu Secretarul General NATO si cu Secretarul General UEO.

Vizita de lucru la Chisinau a Secretarului General NATO in perioada 28-29 ianuarie 1998 a constituit o noua etapa in dezvoltarea raporturilor RM – NATO. Vizita a avut mai multe scopuri, printre care si evaluarea perspectivelor colaborarii Republicii Moldova in cadrul Parteneriatului pentru Pace.

Importantă a fost vizita preşedintelui V. Voronin la Cartierul General NATO la 28 iunie 2001 unde a fost semnat Memorandumul de înţelegere cu Organizaţia NATO pentru Menţinere şi Aprovizionare (NAMSO) privind cooperarea în domeniul logistic.

Urmare a acestui Memorandum a fost posibilă crearea în anul 2002 a unui Fond de afectare specială finanţat de ţările membre NATO destinat distrugerii unui lot de mine antipersonal şi muniţii cu termen expirat din dotarea Armatei naţionale, precum şi a unei cantităţi importante de combustibil rachetar de tip melanj. Proiectul a fost implementat de Agenţia NATO pentru Menţinere şi Aprovizionare tehnică (NAMSA).

Graţie acestui proiect a fost eliminat un pericol ecologic de proporţii şi realizate, înainte de termen, prevederile de bază ale Convenţiei de la Ottawa cu privire la interzicerea minelor antipersonal Astfel, Republica Moldova fiind printre primele state din regiune care a exclus acest tip de arme din arsenalele sale. Un alt proiect pe cale de realizare cu suportul financiar al Alianţei este şi cel al distrugerii stocurilor de pesticide interzise şi inutilizabile în Republica Moldova.

Acordul între Guvernul RM şi Agenţia NATO de aprovizionare şi întreţinere (NAMSA) cu privire la implementarea Fazei I a Proiectului SFP-981186 a fost semnat la 12 mai 2006 la Bruxelles. La 1 septembrie 2006, RM a adresat Alianţei solicitarea de a extinde pentru o perioadă de 2 ani (1 februarie 2007 – 31 ianuarie 2009) etapa II a proiectului ce presupune identificarea pesticidelor necunoscute. La 7 noiembrie 2006, a avut loc Conferinţa de lansare a proiectului, la care au participat conducerea RM şi oficiali NATO. De asemenea, a avut loc ceremonia oficială de deschidere a Laboratorului pentru identificarea pesticidelor necunoscute, pentru crearea căruia NATO a oferit RM un grant de 143 mii euro.

Faza I a proiectului fiind realizată, în prezent se depun eforturi pentru mobilizarea asistenţei ţărilor membre în vederea implementării etapei III a proiectului.

La 22 iunie 2011, a fost semnat Acordul de Implementare între Guvernul Republicii Moldova şi Organizaţia Alianţei Nord Atlantice pentru Întreţinere şi Aprovizionare (NAMSO) privind distrugerea pesticidelor şi produselor chimice periculoase în Republica Moldova. La 02 decembrie 2011, Parlamentul RM a adoptat Legea privind ratificarea Acordului menţionat, ceea ce va permite implementarea fazei a III-a a proiectului”.

Începând cu anul 2002 Republica Moldova este parte la Grupul de Cooperare în domeniul Securităţii în Sud-Estul Europei (SEEGROUP), aderînd la o serie de proiecte relevante în domeniu, precum SEESTUDY, SEECHANGE, SEESTAFF, SEEMAG.

O delegaţie condusă de şeful statului a participat la 28-29 iunie 2004 la Summit-ul CPEA/NATO de la Istanbul. Forul Alianţei a adoptat o nouă strategie a Parteneriatului Euro-Atlantic axată pe recentrare şi reînoire acordînd prioritate asistenţei ţărilor ce implementează Planurile de acţiuni: individuale (IPAP), privind crearea instituţiilor de apărare (PAP-DIB), de combatere a terorismului (PAP-T) etc. Strategia conţine referinţe favorabile la RM. Angajamentul NATO vizavi de cooperarea cu RM a fost reiterat în textul Comunicatului final al summit-ului Consiliului Nord-Atlantic (NAC) (p. 32).

La 7 iunie 2005, Preşedintele Republicii Moldova Vladimir Voronin a vizitat Cartierul General al Alianţei participînd la reuniunea NAC. În cadrul acesteia, a fost declarată intenţia ţării noastre de a adopta un Plan individual de Acţiuni al Parteneriatului (IPAP).

Drept urmare, Planul Individual de Acţiuni al Parteneriatului Republica Moldova – NATO, care marchează o etapă calitativ nouă în cooperarea dintre cele două părţi, a fost adoptat de către Consiliul Nord-Atlantic al Alianţei la 19 mai şi, respectiv, de Guvernul Republicii Moldova la 24 mai 2006.

Leave A Reply