Etape, domenii și cadrul de cooperare

7 July 2020

Etape, domenii și cadrul de cooperare

 

NATO şi Republica Moldova cooperează activ în domeniul reformelor democratice, instituţionale şi de apărare, şi au pus bazele unei cooperări practice în multe alte domenii. Planul Individual de Acţiuni al Parteneriatului (IPAP) stabileşte programul de cooperare a Moldovei cu NATO.
Moldova încearcă să se apropie de instituțiile și standardele euro-atlantice. Gradul de cooperare NATO-Moldova în cele din urmă depinde de disponibilitatea ţării de a continua procesul de implementare a reformelor democratice şi de consolidare a instituţiilor democratice deja existente.

 

 Cadrul pentru cooperare

Domeniile de cooperare, planurile de reformă şi procesele dialogului politic sunt prevăzute detaliat în Planul Individual de Acţiuni al Parteneriatului (IPAP) al Republicii Moldova, care este convenit de comun acord cu NATO pentru o perioadă de doi ani.

 

Domenii cheie de cooperare

 

I. Sectorul de Apărare şi Securitate: Ca urmare a solicitării guvernului Republicii Moldova, NATO sprijină eforturile de reformă din domeniul apărării prin mai multe iniţiative.
a) Iniţiativa de Consolidare a Capacităţii de Apărare (DCBI) – i-a fost oferit Republicii Moldova la Summit-ul din Ţara Galilor în 2014. DCBI este parte componentă a eforturilor Alianţei de a proiecta securitate şi stabilitate la scară internaţională şi de a preveni conflicte.

b) Programul de consolidare a integrităţii în sectorul de securitate şi apărare (Building Integrity Initiative) – Scopul programului este de a spori eficienţa instituţiilor din sectorul de securitate şi apărare şi să le ofere asistenţă în ameliorarea procesului de gestionare a resurselor financiare şi umane, consolidarea integrităţii, transparenţei şi reducerea riscurilor de corupţie în sectorul dat.

c) Interoperabilitatea – NATO pune la dispoziţia Republicii Moldova numeroase programe care vizează dezvoltarea interoperabilităţii cu forţele aliaţilor NATO şi consolidarea capabilităţilor necesare pentru a participa la operaţiunile de menţinere a păcii conduse de NATO. A învăţa folosirea unei limbi comune şi dezvoltarea interoperabilităţii în ceea ce priveşte procedurile standard sunt elemente esenţiale. Sunt disponibile exerciţii multinaţionale, vizite de la echipele de experţi şi cursuri de perfecţionare pentru a contribui la dezvoltarea capabilităţii forţelor sale de a conlucra cu forţele NATO. Prin participarea la exercițiile multinaționale, Republica Moldova dezvoltă abilitatea forțelor de menținere a păcii, în vederea colaborării cu forţele altor ţări, în special în operaţiunile de gestionare a crizelor şi de menţinere a păcii.

d) Procesul de Planificare şi Analiză a Parteneriatului pentru Pace (PARP) – constă în stabilirea transparenţei, informarea oficială şi veridică, precum şi acordarea de ajutor reciproc dintre Alianţă şi parteneri în toate aspectele ce ţin de domeniile securităţii şi apărării, prin atingerea obiectivelor de interoperabilitate generală. RM a aderat la PARP în 1997. Obiectivele exacte ale procesului PARP sunt: dezvoltarea de către ţările partenere a unor forţe interoperabile pentru participarea la operaţiuni NATO, UE şi ONU, iar Moldova, în acest sens, este un exemplu prin contribuţia substanţială la operaţiunea KFOR din Kosovo şi alte misiuni. Al doilea aspect vizează reforma Forţelor Armate şi a altor instituţii din domeniul securităţii şi apărării.

e) Programul de Îmbunătăţire a Apărării şi a Educaţiei (DEEP) – Procesul de modernizare a Academiei Militare a Forţelor Armate s-a început în anul 2009, odată cu includerea în planul IPAP a obiectivului „Dezvoltarea Academiei Militare” și declanșarea programului DEEP. Republica Moldova a primit consiliere asupra consolidării, dezvoltării şi reformelor instituţiilor educaţionale din sectorul de securitate prin Programul NATO de Întărire a Educaţiei Apărării. DEEP este un program adaptat care sprijină dezvoltarea educaţiei militare profesionale a Republicii Moldova, în conformitate deplină cu standardele şi procesele internaţionale. NATO ajutat Academia Militară a Forțelor Armate Alexandru cel Bun în consolidarea unui sistem puternic de educaţie militară profesională, cu acordarea de diplome de licenţă şi masterat, precum şi cursuri profesionale pentru civili.

II. Sprijinirea Autorităţilor Civile:
a) Fond Fiduciar pentru Distrugerea Pesticidelor – (Titlul proiectului: „NATO/PpP privind distrugerea pesticidelor şi produselor chimice periculoase din Republica Moldova”. În 2007 s-a înfiinţat un Fond Fiduciar NATO/PpP cu un mecanism în trei etape, pentru a canaliza finanțarea şi sprijinul acordat unui proiect destinat depozitării şi distrugerii acestor substanţe chimice. În Etapa I, acest fond s-a concentrat pe depozitarea şi securizarea pesticidelor şi chimicalelor la centrele de stocare regionale. În timpul Etapei a II-a, s-a înființat un laborator analitic pentru a oferi o bază de date cuprinzătoare asupra pesticidelor şi chimicalelor. Etapa a III-a a debarasat 1.269 tone de pesticide şi chimicale periculoase din 15 Depozite Centrale Regionale. Costul total al proiectului este estimat la 2,2 milioane euro.

b) Pregătirea civilă – Pregătirea civilă este un domeniu important al cooperării NATO-Republica Moldova pentru că ea pregăteşte autorităţile să facă faţă dezastrelor naturale sau create de om şi de care beneficiază cetăţenii Republicii Moldova. Cu ajutorul Aliaţilor, Republica Moldova a lucrat la întărirea cadrului legal pentru a face faţă unor astfel de urgenţe şi pentru stabilirea unui sistem de informare asupra crizelor civile prin coordonarea activităţilor în cazuri de urgenţă. Un exemplu de astfel de proiect fiind „Modelarea și atenuarea dezastrelor sociale cauzate de catastrofe si terorism”.

c) Distrugerea minelor antipersonale şi a surplusului de muniţie – constituie lichidarea stocurilor de muniţie învechită şi potenţial periculoasă, a carburantului lichid oxidant şi a minelor antipersonal aflate în dotarea Armatei Naţionale. Alianţa Nord-Atlantică a oferit suport tehnic şi instruire inginerilor, militarilor în vederea distrugerii în siguranţă a mai bine de 12000 bucăţi de mine antipersonal, contribuind astfel la îndeplinirea angajamentelor pe care guvernul Republicii Moldova şi le-a asumat prin semnarea Convenţiei de la Ottawa. Experienţa în acest domeniu a geniştilor şi militarilor moldoveni s-a făcut remarcată şi în timpul participării lor la misiunea din Irak, când aceştia au dezamorsat aproximativ 400000 de obiecte explozive. Iar în anul 2015, în diferite localităţi din Republica Moldova, geniştii moldoveni au neutralizat peste 600 de obiecte explozive. Implementarea acestui proiect presupunea şi distrugerea a 362 tone de carburant lichid oxidant ce prezintă riscul unei catastrofe ecologice în cazul unei potenţiale scurgeri. Tot atunci au fost create locuri special amenajate pentru stocarea corespunzătoare a acestor materiale.

III. Știință pentru Pace și Securitate: Prin Programul NATO „Ştiinţă pentru Pace şi Securitate” (SPS), Alianţa angajează oameni de ştiinţă şi experţi moldoveni la o cooperare practică axată pe ştiinţa civilă, tehnologie şi inovare, fortificând reţelele de cercetare şi schimbul de expertiză în scopul comun de a consolida securitatea europeană.
a) Apărarea cibernetică – Pentru a face faţă provocărilor generate de incidentele de securitate a fost deschis un nou Laborator de Cercetare şi Educaţie pentru Apărarea Cibernetică la Universitatea Tehnică din Republica Moldova. Laboratorul servește nevoilor de instruire în materie de securitate cibernetică a tuturor instituţiilor de apărare şi securitate. Un alt proiect multi-anual SPS dezvoltă capacităţi de apărare cibernetică în forţele armate ale Republicii Moldova. Prin intermediul acestuia vor spori capacităţile cibernetice umane, tehnice şi procedurale, pentru a face faţă unor ameninţări cibernetice şi emergente, care pot afecta funcţionalitatea, securitatea serviciilor şi infrastructura critică.

b) Telemedicina – Programul SPS a ajutat la dezvoltarea unui sistem de telemedicină multinaţională, prin care se permite specialiştilor din medicină să ofere recomandări în timp real persoanelor din situaţiile de urgenţă sau în zonele de conflict. Experţii din Republica Moldova au colaborat la acest proiect cu colegii din România, Statele Unite, Finlanda şi Ucraina.

c) Femeile, Pacea și Securitatea – Republica Moldova colaborează cu NATO pentru a promova implementarea Rezoluţiei 1325 a Consiliului de Securitate a Naţiunilor Unite (RCSNU), care recunoaşte impactul disproporţionat pe care războaiele şi conflictele le au faţă de femei şi copii. În acest sens, prin intermediul Programului SPS, în perioada 2016 – 2018 a fost implementat un proiect ce a sprijinit guvernul Republicii Moldova şi actorii societăţii civile în crearea unei strategii naţionale pentru punerea în aplicare a Rezoluţiei 1325 a Consiliului de Securitate al ONU.

d) Apărarea de CBRN – dezvoltarea capacităţilor de atenuare a riscurilor biologice asociate cu Anthrax în Republica Moldova – Utilizarea potenţială a agenţilor biologici de către terorişti reprezintă un risc semnificativ pentru populaţia locală din Moldova. Acest proiect dezvoltă capacitatea Ministerului Sănătăţii din Moldova de a combate mai bine ameninţările reprezentate de agenţii biologici infecţioşi, inclusiv Anthrax, prin înfiinţarea unui laborator mobil şi instruirea experţilor pentru a spori capacitatea de supraveghere, detectarea timpurie şi reacţia rapidă.

 

Etapele colaborării R. Moldova cu NATO :

1992 Republica Moldova aderă la Consiliul de Cooperare Nord-Atlantic.
1994 Republica Moldova aderă la Parteneriatul pentru Pace (PfP).
1997 Republica Moldova aderă la Procesul de Planificare şi Analiză a Parteneriatului.
2002 Un pluton din Moldova, alături de aliații NATO, participă la un exerciţiu civil de ajutor în situaţii de urgenţă, desfășurat în Rusia.
2005 Republica Moldova găzduieşte o plenară a Comitetului pentru Protecţie civilă.
Preşedintele Republicii Moldova V. Voronin vizitează Cartierul General al NATO.
2006 Republica Moldova aprobă primul său Plan Individual de Acţiuni al Parteneriatului (IPAP) Republica Moldova – NATO.
Moldova găzduieşte exerciţii de instruire a PfP „Cooperative Longbow” şi „Cooperative Lancer”.
Preşedintele Republicii Moldova V. Voronin vizitează Cartierul General NATO.
2007 Evaluarea IPAP
Preşedintele Republicii Moldova V. Voronin vizitează Cartierul General NATO.
2008 Republica Moldova găzduieşte evenimentul „Caucazul de Sud şi Moldova Clearing House”, care coordonează programele de asistenţă ale aliaţilor şi statelor partenere.
Secretarul General al NATO, în timpul vizitei sale în Republica Moldova, a oferit un discurs la Universitatea din Chişinău, a vizitat Centrul de Informare şi Documentare privind NATO şi a întreţinut discuţii cu preşedintele V. Voronin, ministrul de externe şi ministrul apărării.
2009 Prim-ministrul V. Filat şi ministrul de externe I. Leancă vizitează Cartierul General NATO.
Moldova găzduieşte un workshop internaţional în Chişinău, care se axează pe modalităţile de îmbunătăţire a cooperării dintre autorităţile publice, mass-media şi a societăţii civile în domeniul combaterii terorismului.
2010 I. Leancă, Viceprim-ministru şi ministru al Afacerilor Externe şi Integrării Europene şi ministrul Apărării V. Marinuţa, se întâlnesc cu secretarul general al NATO, A. F. Rasmussen şi au avut o adresare în faţa Consiliului Nord-Atlantic. Un nou IPAP a fost convenit cu Republica Moldova la 20 august 2010.
2011 Prim-ministrul V. Filat şi ministrul de externe I. Leancă vizitează Cartierul General NATO.
Moldova găzduieşte un workshop internaţional în Chişinău, care se axează pe modalităţile de îmbunătăţire a cooperării dintre autorităţile publice, mass-media şi a societăţii civile în domeniul combaterii terorismului.Moldova găzduieste exercițiul CODRII 2011 al EADRCC.
2012 Primul ministru, Vlad Filat, vizitează Cartierul General al NATO și are loc o întrevedere cu Secretarul General.
2013 La Chișinău este organizată o zi dedicată Programului NATO Stiință pentru Pace și Securitate, în vederea unor domenii de cooperare suplimentară. În luna iulie a aceluiași an este lansată Etapa a treia din cadrul Trust Fund ce vizează distrugerea pesticidelor și substanțelor chimice periculoase.
2014 La 10 februarie, Ministrul Afacerilor Externe și Integrării Europene, N. Gherman are o întrevedere cu Secretarul General al NATO, A.F. Rasmussen.
La 8 martie 2014, primul contingent de 41 militari moldoveni se alătură misiunii KFOR din Kosovo. Fiecare misiune durează 6 luni.
Prim-ministrul C. Gaburici vizitează Cartierul General NATO, unde se întâlnește cu Secretarul General al NATO J. Stoltenberg.
2015 Miniștrii apărării a statelor membre NATO aprobă Pachetul de Consolidare a Capacităților de Apărare pentru Republica Moldova.
2016 O delegație a Republicii Moldova, condusă de ministrul Apărării participă la Summit-ul NATO de la Varșovia, în urma căruia sunt luate și 2 decizii cu privire la țara noastră, incluse în art. 82 și 116 din Declarația de după Summit.
La Cartierul General NATO este semnat, de către Prim-ministrul P. Filip și Secretarul General al NATO J. Stoltenberg, un Acord, care deschide calea pentru înființarea unui Oficiu de Legătură NATO în Republica Moldova.
2017 Prim-ministrul P. Filip vizitează Cartierul General NATO.
Este inaugurat Oficiul de Legătură NATO în Republica Moldova, în prezența R. Gottemoeller, Secretara generală adjunctă a NATO și P. Filip, Prim-ministrul Republicii Moldova.
2018 Este lansat Proiectul privind crearea Centrului de Reacție la incidentele cibernetice a Forțelor armate, finanțat de Programul Știință pentru Pace și Securitate al NATO.
2019 Prim-ministra Republicii Moldova M. Sandu vizitează Cartierul General NATO.
Președintele Republicii Moldova I. Dodon vizitează Cartierul General NATO.
2020 Ministrul MAEIE O. Ţulea vizitează Cartierul General NATO.

Leave A Reply