Club de presă JAS: Dezinformarea ca armă îndreptată împotriva securității naționale

14 December 2020

Comments are off for this post.
Club de presă JAS: Dezinformarea ca armă îndreptată împotriva securității naționale

Despre campaniile de dezinformăre în perioadele electorale, reziliența cetățenilor la dezinformări și impactul acestora asupra securității naționale s-a discutat la cel de al doilea club de presă din cadrul programului JAS „Jurnalism în domeniul apărării și securității”. Evenimentul online a fost organizat pe 11 decembrie 2020 de Asociația Presei Independente (API) și Centrul de Informare și Documentare privind NATO (CID NATO).

Clubul de presă „Campanii de dezinformare în alegeri vs securitatea națională” a întrunit circa 30 de jurnaliști, experți în domeniul securității din țară și de peste hotare, activiști și alte persoane interesate de felul cum este influențat votul cetățenilor prin dezinformare și impactul acesteia asupra sistemului de securitate națională.

Clubul de presă poate fi vizionat aici:
https://www.youtube.com/watch?v=cHiW39wBRiQ&feature=youtu.be&ab_channel=CIDNATO

La deschiderea discuțiilor, Elena Mârzac, directoarea executivă CID NATO, s-a referit la pericolele și consecințele dăunătoare ale dezinformării pentru spațiul informațional al țării noastre, pentru siguranța și sănătatea publică, dar și pentru comunicațiile eficiente. „Un raport recent al Centrului Român pentru Politici Europene arată că Moldova este una din țările europene cele mai afectate de campaniile de dezinformare care vin din Federația Rusă, conținutul căreia este preluat și promovat de unii politicieni moldoveni și reprezentanți ai Bisericii Ortodoxe, precum și de mass-media pro-rusă. În acest sens, Moldova este un loc de testare pentru proiecția influenței ruse în Europa de Est și una dintre țările cele mai expuse și vulnerabile la războiul informațional al Kremlinului”, a remarcat Elena Mârzac, accentuând că impactul dezinformării și al propagandei asupra securității naționale și celei umane se materializează în polarizarea societății moldovenești, subminarea politicilor în domeniul securității și a procesului democratic, influențarea agendei și a procesului decizional, diminuarea încrederii în instituțiile statului și nerespectarea regulilor impuse de acestea.

Unul din invitații Clubului de Presă JAS, Dumitru Mînzărari, analist asociat al Institutului German pentru Afaceri Internaționale și de Securitate (SWP), a vorbit despre tehnologiile de influențare a opiniei publice, elaborate și testate inițial în Federația Rusă și utilizate apoi în alte țări. El s-a referit la interconexiunea dintre preferințele politice ale omului, percepțiile lui și acțiunile care rezultă din acestea. „Este cunoscut că preferințele politice ale oamenilor sunt determinate în mare parte de dezvoltarea social-economică a unei societăți, iar actorii politici care înțeleg această logică o folosesc în scopul influențării și manipulării electoratului. Un exemplu ar fi manipularea vehiculată de presa rusă în ultima perioadă că Federația Rusia este cel mai important partener economic al Moldovei, cu toate că realitatea este diferită. Mass-media formează percepțiile, iar „aura” de expertiză pe care o induc televiziunile poate influența ușor audiența. Vedem, de exemplu, cum unele televiziuni din Rusia aduc în studiouri persoane pe care le prezintă ca mari experți, cu toate că nimeni nu cunoaște capacitatea de expertiză a acestora. Aceeași tehnică a fost utilizată intens și în Republica Moldova”, a menționat Dumitru Mînzărari. El s-a referit și la impactul dezinformării asupra securității naționale, calificând acest tip de agresiune informațională ca un război centrat pe populație, deoarece anume populația, dar și elitele politice sunt ținta acestor campanii. De exemplu, Rusia a devenit un actor politic intern activ în Moldova prin intermediul actorilor politici și al mass-mediei controlate din Rusia, astfel ajunge direct la oricare cetățean și îi poate influența percepțiile politice, iar loialitatea cetățenilor moldoveni se transferă către alt stat.

Despre campaniile de dezinformare rusești îndreptate împotriva instituțiilor democratice a vorbit Brian Whitmore, cercetător principal nerezident la Atlantic Council, profesor asistent la Universitatea din Texas-Arlington din SUA. El a menționat despre importanța de a înțelege și a explica „ficțiunile colective” și teoriile conspirației pe care le exploatează și speculează propaganda rusă și anumiți actori politici din alte țări pentru a influența percepțiile cetățenilor. „Oamenilor trebuie să li se explice mai mult și mai detaliat adevărul obiectiv despre diferite aspecte sociale, politice, fără a idealiza starea de lucruri, astfel încât să crească reziliența în fața narativelor false”, a spus Brian. Răspunzând la una din întrebări despre rolul jurnaliștilor în reflectarea unor afirmații vădit false sau speculative ale politicienilor, el a menționat că jurnaliștii de la instituțiile mass-media de top din SUA tot mai des renunță la principiul prezentării echilibrate atunci când este vorba de speculațiile politicienilor, alegând, în schimb, să informeze publicul cu acuratețe despre caracterul fals și lipsit de dovezi al acestor afirmații. Cu referire la capacitatea de reziliență diferită a cetățenilor din țările bogate în comparație cu cei din țările sărace, Brian a menționat unele țări baltice, unde încrederea în instituțiile publice este foarte mare, iar nivelul de corupție este foarte scăzut. În plus, în aceste țări are loc alfabetizarea mediatică a copiilor de la o vârstă fragedă. Luate împreună, aceste elemente asigură reziliența cetățenilor la dezinformare.

Lilia Zaharia, coordonatoare editorială a portalului Stopfals.md, și Mădălin Necșuțu, corespondent „BALKAN INSIGHT” la Chișinău, au vorbit despre campaniile de dezinformare din timpul campaniei electorale 2020 pentru alegerea președintelui Republicii Moldova, prezentând știrile false și narativele propagandistice promovate în această campanie de către sursele media din Federația Rusă, politicienii și funcționarii ruși, dar și de media pro-rusă și pro-PSRM din Republica Moldova.

Experții au răspuns la întrebările moderatorului și ale participanților, urmând un schimb de opinii despre măsurile care ar trebui întreprinse de autorități pentru diminuarea impactului campaniilor de dezinformare asupra securității naționale și despre rolul jurnaliștilor în lupta împotriva dezinformării.

Proiectul „Jurnalism în domeniul apărării și securității” este implementat de Asociaţia Presei Independente (API) în parteneriat cu Centrul de Informare și Documentare privind NATO (CID NATO) şi finanţat de Ambasada SUA în Republica Moldova. Opiniile exprimate în cadrul proiectului aparțin autorilor proiectului și nu corespund neapărat celor ale Ambasadei SUA.

  • 1
  • 8
  • 2
  • 6
  • 3
  • 5
  • 7
  • 4