Cartografierea sistemului de securitate și apărare a Republicii Moldova și valorificarea rezilienței în acest sector. Viorel CIBOTARU

Mediul actual de securitate se caracterizează printr-un ritm rapid de schimbare, rivalitate sistemică, o gamă largă de probleme care necesită o abordare imediată și care concurează între ele și sunt interconectate în același timp. Focusul general se transferă de la competiția dintre marile puteri, cu perspectiva jocurilor lor de sumă nulă, spre starea de concurență strategică, accentul fiind plasat pe rețelele de alianțe și parteneriate din întreaga lume, bazate pe interese și valori comune.
Dacă prezentul pare plin de speranță, viitorul rămâne marcat de o incertitudine crescândă sub impactul schimbărilor rapide în configurația sistemică a puterii și de revenirea unei concurențe între marile puteri, coroborată cu tipologia schimbătoare a provocărilor globale, care include pandemii, clima, amenințări cibernetice, terorism internațional, războiul hibrid sau tehnologii perturbatoare. Necesitatea de a gestiona mediul complicat de securitate va duce la formarea unei geografii diferențiate a angajamentelor nu numai cu aliații și partenerii, ci și cu concurenții sistemici direcți. În timp ce China și Rusia reprezintă amenințări majore pentru poziția globală a SUA, nu poate fi exclusă cooperarea sectorială pentru a face față unor provocări specifice precum clima, terorismul sau stabilitatea strategică (a se vedea exemplul Rusiei).
O nouă viziune asupra politicii de securitate și apărare ar fi trebuit să includă câteva elemente fundamentale, care au fost fie că atenuate, fie că ignorate sau chiar ascunse și reinterpretate în documentele strategice de securitate și apărare elaborate anterior. Aceste elemente se referă la:
 Clarificarea și statuarea identității naționale a cetățenilor Republicii Moldova, modul cum derivă din aceasta noțiunile de interese naționale, valorile comune, istoria și moștenirea populației etc.
 Definirea noțiunii constituționale de „neutralitate”. Neutralitatea, chiar recunoscută, nu poate ţine loc de soluţie de securitate, pentru că respectarea ei ţine de nevoia directă a unui actor major sau altul, după cum a arătat-o istoria. .
 Statutul de “neutralitate permanentă” rămâne piatra nodală şi o permanenţă a arhitecturii de securitate a Republicii Moldova. Totuşi, acest statut nu reflectă nici realitatea de pe teren, nici nu reprezintă o formulă consacrată internaţional, nici nu are o explicare concretă.
 O altă problemă este definirea clară și explicită a caracterului și calității parteneriatelor externe în domeniul securității și apărării, a angajamentelor reciproce în vederea realizării lor practice.

În altă ordine de idei, trebuie să avem în vedere că elucidarea experienței istorice naționale în domeniul construcției militare este necesară nu numai din considerente cognitive, de a cunoaște tradiția faptelor de arme prin reliefarea cutumei și cadrului normativ, instituțiilor abilitate și acțiunilor, ci și în plan aplicativ, în vederea reformării, în complex, a sistemului național de securitate și apărare, dar ținând cont de exigențele timpului.
Această discuție fundamentală – ce tip de forțe armate servesc cel mai bine statul Republica Moldova – sunt actuale și astăzi. Comunicarea și explicarea scopului activităților și deciziilor luate este obligația guvernelor democratice pentru a obține competența și credibilitatea în stabilirea legitimității importanței deciziilor de lungă durată, precum și depășirea obstacolelor în procesul reformării. Definirea şi implementarea strategiilor de securitate naţională are o importanţă excepţională pentru fiecare stat în parte.

Articolul integral, cu rezumat în limba română și rusă CARTOGRAFIEREA SISTEMULUI DE SECURITATE ȘI APĂRARE.docx

Articolul a fost publicat în studiul ”Reziliența în atenția securității. Concepte, procese, necesități”. Publicația a fost realizată în cadrul proiectului „Promovarea rezilienței în domeniul securității prin cercetare”, finanțat de Divizia Diplomație Publică a NATO

Articolul a fost prezentat și discutat în cadrul mesei rotunde „Promovarea rezilienței în domeniul securității prin cercetare”, desfășurată la 14 decembrie 2021, în format online, organizată de Centrul de Informare și Documentare privind NATO în parteneriat cu Oficiul de Legătură NATO din Republica Moldova și Institutul de Cercetări Juridice, Politice și Sociologice, Ministerul Educației și Cercetării al Republicii Moldova.