Ce beneficii poate avea Moldova din colaborarea cu NATO? Pe scurt despre vizita de studiu la Cartierul General din Bruxelles

Recent, am fost într-o vizită de studiu în Bruxelles, Belgia, la Cartierul General NATO. Vizita a fost organizată de Centrul de Informare şi Documentare privind NATO din Chişinău, iar gazdă a fost Divizia Diplomaţie Publică. La sediul NATO am avut un program de o zi, în care, împreună cu alţi formatori de opinie şi jurnalişti din Moldova, am avut ocazia să aflăm detalii din activitatea organizaţiei.

Trebuie să recunosc că subiectul „NATO” nu m-a interesat până la această vizită, de aceea, aproape tot ce am aflat a fost nou pentru mine. Mai jos am notat cele mai interesante şi relevante informaţii pentru Moldova.

Apropo, pentru cei interesaţi de subiect, mâine, 20 ianuarie, Centrul de Informare și Documentare NATO din Moldova (CID NATO) în parteneriat cu Asociația pentru Politica Externă (APE) organizează o Masă rotundă dedicată analizei comparative a opțiunilor de asigurare a securității naționale a R. Moldova în contextul agresiunii ruse în Ucraina. Evenimentul va avea loc mâine, de la ora 10.00, în sala de conferinţe a CID NATO, str. Bănulescu Bodoni 2A.

# despre NATO

NATO este o organizaţie politică şi militară, fondată în aprilie 1949 (după al II-lea război mondial), când 12 ţări din Europa şi America de Nord au semnat Tratatul Atlanticului de Nord la Washington. Scopul NATO este de a asigura securitatea celor 28 de state membre.

NATO are şi parteneri, adică ţări care participă în operaţiuni NATO, fără să fie membre, dar care pun la dispoziţie tehnică şi resurse umane. Printre parteneri este şi Moldova, Ucraina, Georgia, dar şi, oricât ar fi de straniu – Rusia.

Unul din vorbitori a spus că NATO nu este soluţia pentru toate problemele din lume şi că se implică militar doar acolo unde contextul politic o cere. Din ce ni s-a spus, NATO nu are arme şi nu are bani. Toate resursele vin din contribuţiile statelor membre şi a celor partenere.

# despre relaţia dintre NATO şi Moldova

Moldova are 5 diplomaţi la NATO. Ambasadorul actual în ţările Benelux şi la NATO este Mihai Gribincea. Gazda noastră acolo a fost Andrei Dragancea, adjunctul ambasadorului, care ne-a povestit despre moldovenii care locuiesc în Belgia, despre politica moldovenească văzută de Bruxelles şi multe alte curiozităţi.

Ţara noastră colaborează cu NATO din 1994, în cadrul Programului „Parteneriat pentru Pace”. În 2006 (în timpul guvernării comuniste) a fost semnat primul Plan individual de acţiuni al parteneriatului (IPAP) RM – NATO. A doua versiune a IPAP a fost semnată în 2010.

Ca partener activ al NATO, Moldova a trimis în martie 2014, 41 de militari în Kosovo, unde participă la misiunea KFOR (Kosovo Forces). Din ce au menţionat vorbitorii, acest gest al Moldovei este înalt apreciat, fiind interpretat ca un mesaj că ţara vrea să-şi asume responsabilitatea alături de NATO într-un efort comun la nivel internaţional. În Kosovo soldaţii moldoveni lucrează alături de cei italieni.

Unul din proiectele importante de securitate finanţate de NATO în Moldova ţine de distrugerea pesticidelor, în valoare de 2,2 milioane de euro. 1,2 milioane dintre aceştia au fost deja transferaţi. Următorul oraş din care urmează a fi evacuate pesticidele este Comrat.

Chiar în ziua în care ne aflam acolo, NATO a aprobat finanţarea unui laborator mobil în Moldova de identificare şi distrugere a antraxului, în valoare de 1,3 milioane de euro.

# Cum rămâne cu neutralitatea RM?

Pentru ţări ca Moldova este mai eficientă aplicarea smart-defence – abordarea inteligentă de apărare a ţării. În opinia experţilor militari, asta ar însemna că armata Moldovei în viitor ar trebui să fie mică, puternică şi cu timpul, profesionistă. Unul dintre vorbitori a menţionat că NATO poate oferi suport şi consultanţă Moldovei în acest sens.

Există o iniţiativă din partea Guvernului nostru ca la Chișinău să fie deschis un oficiu NATO. Decizia oficială încă nu a fost luată. Reprezentanţa ar urma să asiste Guvernul în reformarea sectorului militar, asistenţă bilaterală, consiliere şi instruiri.

În cadrul proiectului „Dezvoltarea potenţialului de apărare” a fost dezvoltată Platforma de interoperabilitate, din care fac parte Georgia, Iordania şi Moldova. Interoperabilitatea înseamnă că militarii moldoveni vor fi instruiţi de către experţii NATO cum să coopereze în cazul unui conflict, care sunt procedurile şi standardele aplicate de militarii organizaţiei. Un exemplu care ni s-a dat a fost Suedia. Nefiind membru, această ţară a decis să se alăture forţelor aeriene NATO în Libia la doar 48 de ore de la luarea deciziei de către statele membre NATO.

NATO respectă neutralitatea Republicii Moldova. Teoretic, Moldova, dacă va dori, poate să adere la NATO, chiar şi având trupe ruseşti pe teritoriul său şi chiar dacă nu are control asupra Transnistriei. Principiul de la care porneşte organizaţia este că recunoaşte integritatea teritorială a ţării noastre. Un exemplu care ni s-a dat în acest sens este Germania, care a fost primită în NATO în 1955, chiar dacă era împărţită la acel moment în două.

# NATO şi relaţia cu Rusia

Relaţiile NATO – Rusia s-au înrăutăţit după anexarea Crimeii şi agresiunea Rusiei asupra Ucrainei.

Rusia este implicată în unele misiuni NATO, ca de exemplu cea din Oceanul Indian – Atalanta, împotriva pirateriei. La moment operaţiunile comune cu Rusia au fost întrerupte, din cauza lipsei de încredere.

Unul din vorbitori a spus că ceea ce face Rusia în Ucraina este alogic şi complet inacceptabil. Deşi, teoretic, este posibilă o reluare a colaborării cu Rusia în proiectele comune, aceasta nu este posibil din punct de vedere moral. Nu poţi lucra cu un partener în care nu ai încredere. Întrebat ce ar trebui să se întâmple ca relaţiile NATO – Rusia să poată fi reluate, expertul a spus că pentru asta trebuie ca Rusia să părăsească Ucraina (inclusiv Crimeea) – iar asta ar fi sinucidere pentru Putin. Schimbarea relaţiilor ar fi posibilă doar după ce se va schimba conducerea în Rusia.

O întrebare a vizat opinia expertului responsabil de Ucraina şi Rusia despre argumentul folosit de Putin ca să justifice anexarea Crimeii – comparaţia cu intervenţia NATO în Kosovo. Răspunsul se referă la faptul că aceasta este o manipulare grosolană. Motivul pentru care NATO a intervenit în Kosovo este că acolo era vorba despre violenţe constante împotriva populaţiei, era un conflict etnic, iar din această regiune au venit numeroase solicitări de ajutor şi de intervenţie militară. În timp ce din Ucraina, niciodată nu a venit nici o plângere pe guvernul local, nici un abuz nu a fost semnalat niciodată. În Ucraina nu vorbim despre un conflict etnic, ci pur politic.

Este puţin probabil că NATO să se implice în Ucraina, pentru că aceasta ar legitima separatismul. Mai potrivită este medierea OSCE, dar deocamdată Rusia blochează activităţile acestei organizaţii.

În ultimii 25 de ani, bugetul pentru securitate a ţărilor membre NATO s-a redus. În contextul conflictelor din lume, la Summitul NATO din Ţara Galilor de la Walles din septembrie 2014, s-a adoptat decizia ca ţările să nu mai reducă acest buget, ci să aloce anual nu mai puţin de 2% din PIB-ul lor pentru apărare.

Sursa: bloguvern.md