Conferința cu participare internațională „Probleme ale securității regionale în contextul provocărilor hibride”

În incinta Academiei de Științe a Moldovei, s-a desfășurat conferința cu participare internațională „Probleme ale securității regionale în contextul provocărilor hibride”, organizată de către Institutul de Cercetări Juridice și Politice al Academiei de Științe a Moldovei, Ambasada Ucrainei în Republica Moldova și Centrul de Informare și Documentare privind NATO în Republica Moldova.

La eveniment a participat vicepremierul moldovean al Biroului Politici de Reintegrare Gheorghe Bălan, ambasadorul Ucrainei la Chișinău Ivan Gnatișin și experți în securitate din Ucraina, Marea Britanie și Republica Moldova.

George Bălan a menționat că Republica Moldova cunoaște ce înseamnă războiul hibrid încă din 1992, explicând cum e dusă lupta informațională astăzi în R.Moldova.

„Sunt nevoit să constat că în ultimii ani hotarul dintre război și pace devine tot mai obscur. Metodele de război s-au schimbat. În R. Moldova unele surse media, ONG-uri, actori politici sunt folosiți de către puteri externe pentru a stârni ură și neîncredere între locuitorii de pe cele două maluri ale Nistrului, pentru a destabiliza sau a schimba puterea. Conform rapoartelor internaționale, Republica Moldova, la fel este amenințată de războiul hibrid, care presupune destabilizarea securității naționale, reieșind și din procesul de reintegrare a Transnistriei. Atacuri cibernetice, dezinformare, manipulare prin rețelele de socializare, corupția sunt câteva din tehnicile războiului hibrid prezente în Republica Moldova, Ucraina, dar și în alte țări ale lumii precum SUA sau din UE. În contextul acestor probleme trebuie să reamintesc despre importanța colaborării în acest domeniu a Republicii Moldova cu Ucraina, Georgia și alte state din UE. Autoritățile vor lua în calcul recomandărilor experților din mediul academic pentru a găsi soluții eficiente și pașnice pentru reintegrarea țării”, a explicat Gheorghe Bălan.
Ambasadorul ucrainean, Ivan Gnatișin, a povestit despre experiența Ucrainei în războiul hibrid și militar. Diplomatul a explicat cum agresiunea rusească a condus la consolidarea identității ucrainene, la sporirea economiei și la implementarea cu succes a reformelor.

„Ucraina nu a fost pregătită nici pentru atacuri informaționale, nici pentru atacuri militare. Am văzut cum dușmanul și-a consolidat puterile și și-a folosit toate resursele distructive. Astfel, situația ne-a ieșit de sub control. În anii de război, situația în Ucraina s-a schimbat radical. Începutul agresiunii rusești din 2014 a fost și începutul implementării cu succes a reformelor. Totuși, astăzi suntem martorii unei distrugeri a sistemului existent. Dar trebuie să ne gândim cum să prevenim pierderea totală a războiului. În acești ani, Ucraina s-a schimbat foarte mult. Se duce o luptă cu corupția, declinul economic a fost oprit și chiar se atestă o creștere a economiei, există schimbări pozitive în viața oamenilor”.

Diplomatul ucrainean a explicat că războiul rus hibird și militar a schimbat radical și orientările politice ale ucrainenilor, care se pronunță convinși pentru parcursul euro-atlantic. Însă, Federația Rusă, prin lupta informațională, încearcă să schimbe viziunile ucrainenilor prin manipulare și alte metode din cadrul războiului hibrid.

„Potrivit sondajelor de opinie, realizate recent de organizații internaționale cu notorietate, mai mult de 92% dintre locuitorii Ucrainei se consideră etnici ucraineni. 77% sprijină aderarea la Uniunea Europeană și 62% susțin aderarea la NATO. Toate acestea ne ajută să rezistăm amenințărilor hibride provocate de Rusia”, a afirmat Gnatișin.
Evgheni MAGDA, doctor în științe politice, Universitatea Tehnică Națională din Ucraina, Institutul Politehnic din Kiev, a vorbit publicului prezent despre „Provocările hibride ale Rusiei și mecanismele de contracarare a acestora”.

„Agresiunea rusească a luat Europa prin surprindere. Multe țări din UE încă mai cred că poți avea, cu Rusia, relații economice, că poţi obţine profit. Nimic ciudat în asta, dar acțiunile Rusiei sunt îndreptate spre destabilizare, inclusiv în Ucraina. Astăzi, arma principală este informația și interpretarea ei. Mașina rusească de propagandă îmi amintește despre un compactor în fața căruia e greu de luptat. Ucraina deține în totalitate cea mai proaspătă informație despre războiul hibrid. Dar asta nu ne permite să jucăm rolul de victimă. În Ucraina, războiul hibrid a schimbat radical situația: am devenit mai consolidați. Rusia știe doar despre măreața Rusie și de restul statelor supuse. Faptul că Republica Moldova nu are hotare comune cu Rusia este un mare noroc, pe când Ucraina are 2000 km de frontieră comună cu F.R.”, a declarat Magda.
Expertul în securitate a explicat cum folosește Rusia subiectul „pacificatorilo” în războiul hibird, cât de importanta este independența energentică față de Rusia și despre punctele forte ale fostelor state URSS în războiul hibird cu Rusia.

Mihail Samus, director adjunct al Centrului pentru Studii, Conversii și Dezarmare a Armatei, a vorbit pe marginea subiectului: „Războaie de generație nouă: lecții pentru Ucraina și Moldova în urma exercițiilor ZAPAD-2017″. Potrivit lui, acest exercițiu este un exercițiu tradițional care nu și-a pierdut din esență și scop.

„Zapad 2017 nu a avut nimic de aface cu un exercițiu antitero precum era anunțat. De fapt, a fost un exercițiu de simulare a ocupării țărilor Baltice, o parte a Poloniei, inclusiv Varșovia. Concluziile rușilor au fost următoarele: în Belarus trebuie de modernizat infrastructura pentru o operațiune strategică spre vest, în cazul acestei operațiuni trupele belaruse vor fi folosite în linia întâi de atac a Poloniei. Noi am urmărit și analizat minuțios acest exercițiu și am constat că serviciile secrete belaruse demult sunt supuse celor ruse”, a spus Mihail Samus.
Potrivit lui, exercițiului Zapad 2017 nu s-a desfășurat doar în Balarus. A existat un program a acestui exercițiu, în cadrul căruia exerciții militare au avut loc în regiunile separatiste controlate de Moscova: Transnistria, Abahazia și Osetia.

De asemenea, mass-media rusă a avut un rol foarte important în acest exercițiu. Aceasta avea menirea să dezinformeze opinia publică în legătură cu acest exercițiu, iar jurnaliștii prezenți la fața locului erau mințiți, prezentându-li-se doar unele dintre acțiunile militarilor ruși și belaruși. Presa aservită Kremlinului a vorbit despre 13.000 de militari implicați în exercițiul Zapad-2017; pe când, în realitate, conform analizei experților ucraineni, la aplicația militară au participat în jur de 100.000 de militari.

Dmitrii Levus, director la Centrul pentru Studii Publice „Meridianul ucrainean”, a explicat publicului cum s-a creat „noua identitate a Ucrainei ca reacție la agresiunea hibridă”, precum și ce reprezintă „Lumea Rusă”. Potrivit lui Levus, renașterea identității ucrainene a avut loc în 2014, când Rusia a atacat Ucraina. La baza renașterii identitare a stat agresiunea rusă, evenimentele din Kiev din 2014, crearea unei armate consolidate, de-comunizarea, promovarea ideii de ocupație sovietică etc.

În cadrul ședinței au luat cuvântul și Oleg Lisni, director adjunct, Centrul de Studii Publice „Meridian ucrainean”, cu subiectul: „Agresiune hibridă. Dimensiunea informației și răspunsul Ucrainei”.

Despre războiul hibrid și securitatea din Republica Moldova a vorbit expertul IDIS Viitorul, Rosian Vasiloi și expertul Fundației pentru Democrație Modernă, Corneliu Ciurea.

La conferință a participat și Directorul executiv al LINKS din Marea Britanie Dennis Sammut. Discursul expertului britanic s-a axat pe știrea falsă, cum este folosită, cum o recunoaștem și care sunt metodele de contracarare.