Cooperarea practică cu NATO: beneficii si impact pentru reziliența sectorului de securitate. Masă rotundă. Comunicat de presă

În contextul ”Zilelor NATO”, azi 9 noiembrie a fost organizată masa rotunda ”Cooperarea practică cu NATO: beneficii si impact pentru reziliența sectorului de securitate”.
În cadrul mesei rotunde a avut loc promovarea dialogului politic pe subiecte de securitate, promovarea acțiunilor Planului Individual de Acțiuni al Parteneriatului Republica Moldova – NATO (IPAP), conlucrarea în combaterea noilor amenințări la adresa securității și sporirea rezilienței, implementarea proiectelor în cadrul Programului Știința pentru Pace și Securitate și altele.

Moderatoarea evenimentului a fost doamna Natalia ALBU, conf.univ. dr. expertă asociată a Centrului de Informare și Documentare privind NATO în Moldova.

Masa rotunda a fost inaugurată de Barbora PACLIKOVA, şefa interimară a Oficiului de Legătură NATO în Republica Moldova. În dicursul său, doamna Paclicova a menționat despre spectrul larg a cooperării Republicii Moldova cu NATO care nu se referă doar la domeniul militar, dar și la societatea civilă și mediul academic. Au fost nominalizate și descrise succint cele mai importante proiecte realizate cu suportul NATO în Republica Moldova. Dna Paclikova a menționat despre Professional Development Program, destinat instituțiilor guvernamentale care va fi derulat în anul viitor.

Veaceslav IAȚCO, Șeful Secției NATO și cooperare politico-militară, Ministerul Afacerilor Externe și Integrării Europene a realizat o analiză a mediului actual de securitate, caracterizat prin imprevizibilitate și incertitudine, evidențiind schimbările și provocările cărora trebuie să le facă față Republica Moldova. În acest mediu de securitate, NATO reprezintă un actor cheie în promovarea securității, iar cooperarea și parteneriatele reprezentă o istorie de succes pentru Alianță. Domnul Iațco a menționat despre necesitatea valorificării posibilităților oferite de NATO în scopul consolidării securității naționale a Republicii Moldova. Direcțiile prioritare ce urmează a fi urmate și în continuare fiind: consolidarea ordinii internaționale bazate pe reguli și norme internaționale, promovarea valorilor democratice, dialogul politic și consultările, cooperarea practică etc. În viitor, prin cooperarea cu NATO pot fi dezvoltate capacități noi, prin expertiză, sporirea rezilienței, apărarea împotriva atacurilor cibernetice.

Gheorghe OARZA, Colonel, Șeful Direcției Politică de Apărare și Planificare a Apărării, Ministerul Apărării al Republicii a prezentat cooperarea cu NATO prin intermediul Inițiativei DCBI evidențiind și caracterizând fazele de implementare. Un accent major a fost pus pe realizările majore realizate datorită Inițiativei DCBI: Legea cu privire la apărarea națională ajustată, Crearea Direcției Transformare în MA, Intensificarea participării în OMP, Inițierea procesului de achiziții de apărare, Mărirea treptată a bugetului de apărare, Deschiderea oficiului de Legătura NATO (NLO), Numirea Coordonatorului DCBI pentru RM, Lansarea proiectelor, Proiectul Medicină Militară, Programul NATO Știință pentru pace, Programul DEEP, Programul BI, Rezoluția ONU 1325 Femeia, Pacea și Securitate.

Andrei CAZACU, Consultant principal, Direcția politici în domeniul sănătății publice și urgențe sănătatea publică, Ministerul Sănătății a menționat ajutorul oferit de NATO Republicii Moldova în contextul pandemiei: două loturi de dispozitive și echipamente, 100 mii de respiratoare, 20 de ventilatoare. Domnul Cazacu a menționat că acest ajutor este un suport binevenit pentru instituțiile medicale și în continuare Ministerul Sănătății optează pentru fortificarea și dezvoltarea parteneriatului cu NATO. De asemenea, domnul Cazacu a exprimat mulțumiri din partea ministrei sănătății pentru suportul acordat de către NATO în timpul pandemiei.

Natalia SPÂNU, Șefa Centrului pentru răspuns la incidente cibernetice din cadrul STISC a menționat despre faptul că, colaborarea cu NATO oferit rezultate fructuoase în domeniul securității ajutând în ultimii ani la dezvoltarea securității cibernetice naționale prin consilidarea capacitatilor, instruirea in managementul incidentelor precum si deschiderea laboratorului de investigare a amenintarilor cibernetice etc. STISC va susține în continuare acțiunile planului IPAP pentru dezvoltarea unei societati digitale reziliente in securitate cibernetica.

Marin BUTUC, dr., conf. cercet., Director al Şcolii Doctorale „Ştiinţe militare şi de securitate”, Academia Militară a Forţelor Armate „Alexandru cel Bun” a vorbit despre educația militară, modernizarea cărei a avut la bază preluarea experiențelor armatelor străine, cele ale NATO fiind de referință. De asemenea, domnul Butuc a menționat că pe parcursul acestor ani, mai ales începând cu 2008 s-a resimțit o permanentă susținere din partea NATO pentru învățământul militar. Printre realizările obținute datorită suportului NATO, au fost menționate vizite a experților în scopul asistenței, a fost revăzut conținutul didactic de licență și masterat, a fost revizuită curricula etc.

Victoria ROSA, cercetătoare în domeniul politicii externe și securității, membră a Consiliului de Administrație a Asociației pentru Politică Externă din Moldova din start a menționat necesitatea explicării necesității asistenței din partea NATO pentru Republica Moldova nu doar în domeniul militar, dar și cel civil. NATO înseamnă pentru Republica Moldova: modernizare, profesionalizare, includerea Republicii Moldovei în spațiul securității internaționale și ține nu doar de domeniul militar dar și de domeniile: educație, medicină, bună guvernare și lupta contra corupției. Doamna Rosa a evidențiat necesitatea unei comunicări eficiente a populației despre activitatea NATO, nu doar comunicare instituțională.

Percepțiile NATO în Republica Moldova și nivelul de informare a constituit un subiect de analiză expus de Elena MÂRZAC, directoare executivă CID NATO. Doamna Mârzac a menționat faptul că pe parcursul anilor au fost realizate mai multe sondaje de opinie publică care au reflectat atitudinea cetățenilor față de NATO, atât aderarea la NATO cât și cooperarea cu NATO. Ultimul sondaj al opiniei publice a reliefat că: 7,5 % din cetățeni consideră că NATO ar ajuta RM în cazul unei probleme de securitate, 6,3 % pentru aderarea la NATO și 1,6 % văd Republica Moldova ca membră a NATO. Cele mai importante cauze ale acestei reticențe a populației sunt: explicarea insuficientă a beneficiilor unei colaborări cu NATO pentru Republica Moldova și propaganda și dezinformarea. La capitolul recomandări doamna Mârzac a propus: informarea populației (în limbile română și rusă) despre proiectele (civile și militare) implementate cu suportul NATO, inclusiv cele pentru a depăși pandemia, contracararea dezinformării și propagandei și implementarea principiilor StratCom.