Discuţii publice despre „Percepţia NATO în Republica Moldova: Între mit şi realitate”
Centrul de Informare NATO în Moldova împreună cu Centrul de Investigaţii Jurnalistice a organizat în zilele de 14-15 octombrie întâlniri cu studenţii de la trei universităţi din Bălţi, Cahul şi Comrat, dar şi cu reprezentanţi ai societăţii civile din aceste oraşe, evenimente cu ocazia carora cărora s-a discutat despre percepţiile NATO în Republica Moldova, securitatea în regiune şi parteneriatele dintre Moldova şi NATO.
Doi experţi de la Cartierul General NATO: James Mackey, şeful Departamentului de Integrare, Parteneriat şi Cooperare Euro-atlantică şi Krisztian Meszaros, ofiţer în cadrul Departamentului de Integrare, Parteneriat şi Cooperare Euro-atlantică, Divizia Afaceri Politice şi Politici de Securitate. Alături de experţii locali, aceștia au vorbit despre misiunea, principiile şi valorile NATO, programele pe care le susţine Alianța Nord-Atlantică în lume, parteneriatele cu diferite ţări, dar despre cooperarea cu Republica Moldova şi modul în care a evoluat percepţia NATO în Republica Moldova la 20 de ani de la stabilirea parteneriatului bilateral dintre cei doi actori. Experţii s-au referit de asemenea la problemele de securitate în Europa de Est, în contextul acţiunilor militare care au loc în Ucraina, soluţionarea conflictului transnistrean, dar şi cooperarea la nivel internaţional pentru a contracara traficul de droguri, crimele cibernetice, răspândirea virusului Ebola, care a devenit o provocare serioasă pentru întreaga comunitate internatională.
La Bălți, James Mackey, a menţionat că NATO este o organizaţie, activitatea căreia este bazată pe valori, are o reţea vastă de parteneriate cu țări cu care cooperează în vedera asigurării securităţii şi sporirii protecţiei acestora. „NATO îşi doreşte să împărtăşească aceleaşi valori cu cei care vor să aibă securitate şi protecţie. Astăzi în lume sunt multe provocări care necesită o cooperare internaţională. Printre acestea sunt atacurile cibernetice şi crimele cibernetice, traficul de drogugi şi traficul de persoane, comerţul ilegal cu arme. Aceste flageluri afectează fiecare ţară din lume, de aceea este necesar să facem schimb de idei şi cunoştinţe ca să vedem cum să facem faţă împreună acestor provocati. NATO nu este şi nici nu vrea să fie poliţistul la nivel global, dar vrea şi face tot posibilul să asigure securitatea membrilor săi şi a naţiunilor care-i sunt partenere”, a subliniat expertul.
Krisztian Meszaros, a ţinut să menţioneze rolul unei mass-media libere ca un principiu important al democraţiei unei ţări. El a explicat că percepţiile distorsionate ale unei bune părţi a populaţiei din Moldova şi Rusia despre NATO se datorează faptului că „aceştia sunt consumatori de presă din Rusia, care nu este liberă”. Krisztian Meszaros, care este responsabil de relața NATO cu R.Moldova, Ucraina şi Georgia, s-a referit la parteneriatul dintre NATO şi Moldova: „Fundamentul cooperarii noastre NATO-Moldova este modul în care NATO respectă alegerea Moldovei în ce priveşte statutul său neutru. Neutralitatea nu înseamnă pasivitate, sunt multe lucruri pe care le facem împreună. NATO nu se preocupă de căutarea de noi membri. Cetăţenii trebuie să lupte pentru a deveni membri NATO sau a UE doar dacă își doresc acest lucru. NATO nu doreşte să se extindă de la sine. Lărgirea sau extinderea NATO şi UE este cel mai mare succes al Europei de Est, nici o altă politică de decizii nu a stabilizat mai bine această regiune. Nimic mai mult nu a contribuit la stabilitatea graniţelor vestice a Rusiei decât această decizie”.
Experţii au ţinut să explice că NATO are expertiză în ce priveşte reformele democratice şi urmareşte ce face Moldova în lupta cu corupţia, cum este scris Codul Electoral, care este relaţia cu vecinii, accentul de bază rămănând pe securitatea şi sporirea capacităţii de apărare a ţării. În prezent, un contingent de militari moldoveni sunt antrenaţi în acţiunile de menţionere a păcii în Kosovo, într-o misiune NATO, mandatată de Consiliul de Securitate a ONU. „Această participare transformă Moldova întro ţară care nu doar consumă securitate, dar şi produce securitate”, a precizat Krisztian Meszaros.
Studenţii şi reprezentanţii societăţii civile au fost interesaţi mai mult despre relaţia NATO – Rusia, conflictul din Ucraina, sancţiunile impuse la nivel internaţional Rusiei, dar şi cum poate fi soluţionat conflictul din raioanele de Est ale Moldovei. Experţii au ţinut să menţioneze că NATO nu reprezintă o ameninţare la adresa Rusiei, ci vrea ca Rusia să respecte regulile internaţionale, suveranitarea ţărilor din vecinătate şi drepturile omului.
„NATO a fost înfiinţată să-şi apere membrii săi, Ucraina nu se bucura de aceeaşi protectie, dar asta nu înseamnă că NATO nu sprijnă Ucraina. Ucraina este membră a OSCE şi este o ţară europeană şi merită să aibă suveranitate, independenţă şi noi susţinem Ucraina prin initiative democratice, prin consiliere, pentru că să-şi pună la punct securtatea sa. Trebuie să facem aşa ca Rusia să respecte tratatele internaţonale. Ucraina este cea mai mare provocare de la sfârşitul războiului rece”, a declarat James Mackey. El a preczat că Rusia şi NATO ar putea să coopeze în ce priveşte contracarea crimelor cibernetice, traficului de arme nucleare şi droguri.
Referindu-se la sancţiunile impuse Rusiei de comunitatea internaţională, Krisztian Meszaros a menţionat că Rusia trebuie să plătească pentru încălcarea normelor internaţionale: „Conducerea Rusiei trebuie să-şi dea seama că trebuie să plătească pentru acţiunile pe care le întreprinde, pentru faptul că trimite trupe militare în teritoriul altei ţări, fără permisunea acesteia, pentru că oferă arme rebelilor care luptă împortriva guvernului, pentru că foloseşte presiunea economică prin ameninţări de a întrerupe livrările de gaze şi alte aspecte economice”.
Experţii au ţinut să menţioneze că de 65 de ani asemenea acţiuni nu au contribuit la păstrarea păcii în Europa. Ceea ce a contribuit la pacea din Europa, a fost constituirea OSCE, care se bazează pe reguli general acceptate. „Menirea sancţiunilor este ca Rusia să-şi schimbe modul de a acţiona. Trebuie folosit orice efort pentru a convinge Rusia că trebuie să fie corectă. Nu este rolul ţărilor mari ca sa dicteze ţărilor mici care trebuie să fie politica lor şi la ce organizaţie să adere. Fiecare ţară are dreptul suveran ca să-şi aleagă politica şi direcţia în care vrea să meargă”, aprecizat Krisztian Meszaros. Referitor la R.Moldova, expertul a declarat că „ NATO nu poate ajuta Moldova să-şi vândă produsele sale, dar ceea ce NATO poate şi face este să-și demonstreze solidaritate – să susţină alegerea liberă a cetăţenilor Moldovei, Ucrainei şi Georgiei. NATO poate să-și sporească implicarea în modernizarea armatei şi a sistemelor de aparare, astfel încât Moldova să se poată proteja pe sine însăşi”.
Pe data de 15 octombrie, echipa CID NATO s-a deplasat în orașele Comrat și Cahul împreună cu James Mackey și Krisztian Meszaros unde aceștia au participat la două mese rotunde la Universitățile de stat din cele două orașe. Subiectul discuțiilor s-a axat și în aceste localități a fost percepția despre NATO. James Mackey a subliniat faptul că NATO este o alianță politico-mixlitară defensivă, caracterizată de un set de de valori comune – precum tstaul de drept, libertățile individuale și drepturile omului – la care aderă toți cei 28 de membri și care cooperează cu numeroși parteneri și actori de pe glob în vederea asigurării securității la nivel global. Totodată ofițerii NATO au reiterat faptul că NATO nu-și propune să fie “jandarmul lumii” coordonîndu-și acțiunile cu ONU și Consiliul său de Securitate; în aceeași ordine de idei James Mackey și Krisztian Meszaros au menționat și faptul că Alianța nu este în căutare de noi membri, dar că menține deschisă politica ușilor deschise pentru acele țări, care doresc să adere la NATO în mod independent și îndeplinesc condițiile pentru obținerea statutului de membru. În final, ei și-au exprimat convingerea că Rusia este o țară europeană foarte importantă fără de care nu se poate construi o arhitectură de securitate viabilă în Europa, menționînd că NATO nu consideră Federația Rusă un stat inamic, dar că aceasta trebuie să se conformeze dreptului internațional și-și îndeplinească obligațiunile și angajamentele internaționale.
Discuţiile desfăşurate la Bălţi, Cahul şi Comrat fac parte din proiectul „Understanding NATO: Media Campaign”, implementat de către CID NATO.
Pe parcursul acestor două zile au fost ținute două prezentări pentru elevii liceeni de la Liceul “Ion Creangă” din Bălți și “Mihai Eminescu” din Cahul la tema “Aspectele securității globale“. Prezentările au fost ținute de către Sanda Sandu și Mihai Țurcanu în cadrul proiectului “Security for You(th)” implementat în prezent de către CID NATO.
Centrul de Informare si Documentare privind NATO
Centrul de Investigatii Jurnalistice
