Evgeniy Magda despre Moldova și Conferința „Summit-ul NATO de la Varșovia: abordarea noilor amenințări”
Eugen Magda, Ucraina
Astăzi perspectiva de sosire la putere în Moldova a politicienilor pro-ruși pare destul de reală
La Chișinău a avut loc conferința „Summit-ul NATO de la Varșovia: abordarea noilor amenințări” organizată de Centrul de Informare și Documentare NATO și Ambasada Poloniei în Moldova. Caracterul reprezentativ al participanților au condus la o discuție interesantă, dar nu este principala concluzie a vizitei noastre în vecinul de sud-vest.
Moldova, după cum se știe, este o țară cu statut de neutralitate consacrată constituțional. Lipsa unei frontiere comune cu Rusia contribuie la acest statut, deși conflictul înghețat din Transnistria nu permite Chișinăului oficial de a nu acorda atenție la comportamentul Kremlinului. Cu atât mai mult că după ce în Nagorno-Karabah a avut loc dezghețarea exponențială a conflictului, care părea aproape imposibilă. La Moscova nu se ascunde faptul că Tiraspolul este considerat ca fiind un iritant, care poate permite autorităților moldovene să devină mai conformiste. Judecând după tendințele în politica internă a Moldovei, a doua jumătate a anului 2016, … poate fi o provocare serioasă pentru guvern.
Conferința a devenit interesantă datorită prezentărilor participanților. Vice Ministul Afacerilor Externe și Integrării Europene, Lilian Darii și Ministrul Apărării al Republicii Moldova Anatol Șalaru au accentuat faptul că neutralitatea Moldovei nu o împiedică să își dezvolte relațiile cu NATO.
Ambasadorul SUA în Republica Moldova, James Pettit, în conformitate cu modul defensiv de exprimare al diplomaților de peste ocean, a remarcat faptul că Washingtonul este obligat să poarte negocieri cu Moscova, în loc de a-l pune la locul său pe agresor. Diplomatul polonez Malgorzata Kosyura-Kazmierskaya a subliniat faptul că Rusia nu mai este un partener strategic pentru NATO, iar acțiunile Kremlinului dau naștere provocărilor la care trebuie de răspuns rapid și eficient.
Unul dintre cei mai elocvenți participanți, savantul român și consilierul ex-președintele Băsescu pe probleme de securitate, Iulian Chifu, a numit Rusia că este „un stat bolnav, nu un stat puternic”, care se comportă foarte agresiv. El a menționat că, din cauza politicii agresive al Kremlinului, Rusia și Vestul au revenit la politica de coexistență pașnică a Războiului Rece. El a chemat să dea răspuns clar și eficient la acțiunile rusești. Trebuie să spun că comunitatea de experți nu au fost doar mai elocvenți dar, de asemenea, sinceri în evaluările lor ale crizei sistemului european de securitate, cauzate de agresiunea din partea Rusiei în Crimeea și Donbass.
Vorbind despre răspunsul hibrid la război hibrid, pe baza experienței ucrainene, a fost menționat că președintele rus numește și astăzi ucrainenii „popor frățesc”, a adus cele mai importante exemple de manifestări ale unei agresiuni hibride din partea Rusiei și a subliniat faptul că nu trebuie să ne așteptăm la predarea agresorului într-un format obișnuit – Ucraina va avea o luptă grea și obositoare. Și în ea, în general, este important nu numai la componenta militară, dar, de asemenea, capacitatea țării de a se adapta modificărilor interne.
Moldova este reprezentată în Ucraina ca un aliat natural, cu toate că, în relațiile bilaterale situația de astăzi nu arata roz. Chișinăul a impus restricții privind importul anumitor mărfuri ucrainene pentru a proteja propria piață la data de 13 mai. Cu toate acestea, problemele economice în relațiile bilaterale nu apar în prim plan. Din păcate, diaspora ucraineană din Moldova, împreună cu bulgarii, găgăuzii reprezintă purtătorul de cuvânt al opiniilor pro-ruse, iar Kremlinul îi folosește în lupta pentru influență în țară. Abundența de canale de televiziune rusești, preferința fiind mass-media rusă – toate acestea au fost deja în Ucraina, în ajunul agresiunii rusești, astfel încât experiența noastră ar putea fi utilă pentru vecini.
Din păcate, pentru o perioadă lungă de timp la Kiev, Chișinăul și Bucureștiul erau percepuți ca adversari. Presupun că serviciile speciale rusești au profitat abil de decizia CIJ pe insula șerpilor și au creat din România un „inamic fals” pentru a acoperi propria lor activitate, iar Moldova a provocat gelozie din partea Ucrainei din cauza tempoului mai mare de apropiere de Uniunea Europeană. În acest sens, o gândire rațională pentru depune eforturile de restabilire a GUAM ca o coloana vertebrala a „Parteneriatului Estic”, din păcate, nu a fost suficientă. Ce putem spune, dacă în Ucraina și Moldova știrile despre ceea ce se întâmplă în țările noastre sunt adesea obținute prin mass-media rusă, a căror obiectivitatea este pusă la îndoială.
Perspectiva de sosire a politicienilor pro-ruși la putere în Moldova pare destul de reală astăzi, fiind avantajați de un scandal puternic legat de dispariția unui miliard de euro (o sumă impresionantă pentru Republica Moldova), care a afectat o parte importantă a taberei politice pro-europene. Aceasta este, de altfel, o lecție bună pentru Ucraina: o retorică pro-europeană nu este suficientă pentru reforme eficiente și lupta împotriva corupției. În acest caz, este pus la îndoială faptul ca România, în care Rusia nu a reușit să creeze o influență notabilă, se va uita calm și fără emoție la apropierea Chișinăului de Moscova. Cu toate acestea, trebuie să fim mult mai interesați de poziția Kievului, care necesită aliați în confruntarea cu Rusia. Factorii obiectivi împing Ucraina să își intensifice relațiile cu Moldova în toate domeniile – politic, economic, informațional, militar. Suntem uniți printr-o dorință comună de integrare europeană, care ar putea deveni baza pentru acțiuni comune. Și aici sunt necesare nu numai eforturile Ambasadei Ucrainei și Ministerului de Externe, dar, de asemenea, întregul complex de putere din Ucraina.
Evgeniy Magda,
УНИАН glavpost.com