Interviu cu E.S. dl Ambasador Mihai Gribincea pentru Teleradio Moldova, în contextul vizitei de lucru a echipei CID NATO la Cartierul General al NATO din 20 noiembrie

26 noiembrie 2014

Comments are off for this post.
Interviu cu E.S. dl Ambasador Mihai Gribincea pentru Teleradio Moldova, în contextul vizitei de lucru a echipei CID NATO la Cartierul General al NATO din 20 noiembrie

Interviu cu E.S. dl Ambasador Mihai Gribincea pentru Teleradio Moldova, în contextul vizitei de lucru a echipei CID NATO la Cartierul General al NATO din 20 noiembrie.
 Numărul persoanelor pro NATO s-a egalat cu al celor  împotrivă – arată un sondaj recent, menționîndu-se că este o performanță. Situația din Ucraina a putut influența spulberarea miturilor despre NATO ?

M.G. Este evident că anexarea Crimeii și situația din Ucraina contribuie la spulberarea multor  mituri despre NATO și conduce la creșterea adepților Alianței în societatea moldovenească.  Dacă nu greșesc, un sondaj  de opinie IMAS,  publicat la 30 octombrie a.c., arată că 23 la sută din populația Moldovei ar fi pentru aderarea țării la NATO.

 

Aș sublinia însă că anexarea Crimeii și evenimentele din estul Ucrainei spulberă mituri nu doar despre NATO dar și despre Rusia, ceea ce este la fel de important. După ceea ce se întâmplă în Ucraina, rusofililor din Moldova sau din alte țări le este tot mai greu să prezinte Moscova drept un ”porumbel alb”, iar pe Occident și SUA drept cauze a tuturor relelor.

 

Efectul evenimentelor din Ucraina este foarte interesant de urmărit chiar în Ucraina. Potrivit unui studiu de opinie realizat în comun în septembrie de fundaţia Iniţiative democratice şi Institutul internaţional de sociologie din Kiev, 44% din ucraineni erau la acea dată  favorabili aderării Kievului la NATO, faţă de numai 13% în 2012.

 

Numărul persoanelor care susţin pentru Ucraina statutul de ţară nealiniată aproape s-a înjumătăţit, trecând de la 42% în 2012 la  22% în septembrie 2014, potrivit aceluiași sondaj.

 

Evenimentele din Ucraina generează discuții și cu privire la statutul de neutralitate sau nealiniere a unor state. În  prezent discuții aprinse privind statutul de neutralitate al țării au loc în Finlanda, care are o frontieră cu Rusia pe o lungime de 1300 km. La fel și în Suedia, țară ne-aliniată, în care unii politicieni au realizat că, în pofida apartenenței la UE și a unei cooperări foarte extinse cu NATO, Alianța nu are nicio obligație juridică de a apăra țara în cazul unui eventual război cu Rusia.

 

Discuțiile despre neutralitate deci, le consider binevenite și în Moldova, acestea contribuind la o mai bună conștientizare de către public a amenințărilor la adresa securității țării. Este necesar însă ca acestea să aibă loc nu doar în timpul campaniilor parlamentare.

 

 

2. Integrarea europeană și aderarea la NATO sunt plasate de unii politicieni în același context. Vă rog să ne spuneți Dumneavoastră, dacă Republica Moldova ar adera la NATO sau cel puțin ar solicita acest lucru, atunci ar putea apărea și perspectiva europeană ?

Cred că uneori din necunoaștere, alteori voit unii politicieni sau formatori de opinie  pun semnul egalității  între aderarea la UE și aderarea la NATO. Mai mult, uneori unii spun ca Moldova nu va putea adera la UE fără a adera mai întâi la NATO. Evident că asemenea declarații nu au alt scop decât să manipuleze opinia publică. Sunt state membre ale Uniunii Europene  care nu fac parte din NATO (Finlanda, Irlanda, Malta, Austria, Suedia și Cipru) , și sunt state membre ale NATO care nu fac parte din UE (Albania, Canada, Islanda, Norvegia, Turcia și SUA).

Evident,  ca dacă Moldova ar fi stat-membru al NATO ar avea mai mari șanse de a adera la UE. Dar nu pentru că ar face parte din NATO, ci pentru ca ar însemna că este mai pregătită pentru aderarea la UE. Doar și aderarea la NATO presupune un anumit grad de modernizare al țării, implementarea de reforme și standarde.   Și nu este vorba doar de reforme în domeniul sectorului de apărare, ci și de reforme în domeniul statului de drept, alegeri libere, independența justiției, etc.  Pentru Moldova calitatea de membru al UE nu este nici într-un fel condiționată de aderarea la NATO. Este important ca Moldova să implementeze reformele necesare, să-și modernizeze economia, să lupte cu corupția, să-și reformeze  justiția, etc. Moldova poate fi membră a UE rămânând stat neutru la fel ca și Austria, de exemplu.

 

 

3. Acum 4 ani, Guvernul de la Chișinău a aprobat Planul Individual de Acţiuni Republica Moldova -NATO. Cum se implementează acest plan și cum contribuie la consolidarea securității țăriii noastre ?

Planul individual de acțiuni al parteneriatului RM – NATO (IPAP) este principalul instrument care ghidează  cooperarea Republica Moldova – NATO.

La începutul anului curent acesta a fost reactualizat, iar în luna august a fost aprobat  de Guvern și publicat în Monitorul Oficial la 22 august a.c.

La actualizarea IPAP  autorităţile moldoveneşti au ţinut cont de măsurile practice convenite de aliaţi pentru intensificarea cooperării dintre Republica Moldova şi NATO. Principalele obiective strategice ale Republicii Moldova rămîn a fi integrarea în Uniunea Europeană şi consolidarea dialogului politic şi a cooperării practice cu structurile euroatlantice. În condiţiile statutului său de neutralitate, Republica Moldova, prin implementarea Planului Individual de Acţiuni al Parteneriatului, nu urmăreşte obiectivul aderării la Alianţa Nord-Atlantică, dar intenţionează să folosească Planul de acţiuni pentru a avansa în procesul de reformare şi modernizare a sectorului de securitate şi apărare naţională în conformitate cu noile evoluţii şi cerinţe ale mediului de securitate actual. În acest scop, Republica Moldova va folosi baza politico-juridică necesară, inclusiv  mecanismele instituţionale relevante, care au fost create în timpul etapelor precedente de implementare a IPAP. La fel, Moldova va examina posibilităţile de participare la iniţiative noi de cooperare cu partenerii elaborate de aliaţi. În acelaşi timp, în paralel cu implementarea IPAP, Moldova va conlucra cu UE şi alte organizaţii internaţionale reprezentate activ în ţară pentru a asigura complementaritatea dintre IPAP, Acordul de Asociere Republica Moldova-UE şi Strategia naţională de dezvoltare.

Până în prezent am înregistrat progrese în reformarea bazei politico-juridice a sectorului de securitate şi apărare. În 2011 a fost aprobată o nouă Strategie a Securităţii Naţionale. În 2012 a fost aprobată Strategia naţională de informare şi comunicare în domeniul securităţii şi apărării. Mai urmează să fie aprobată Strategia Militară Naţională. În prezent sunt depuse eforturi în vederea reformării Consiliului Suprem de Securitate, Serviciului de Informaţii şi Securitate, Ministerului Afacerilor Interne. Accentul este pus pe sporirea capacităţilor, eficienţei şi transparenţei acestor instituţii.

Pentru viitor ne propunem să aprofundăm cooperarea cu NATO în reformarea şi modernizarea forţelor armate ale RM. Alianţa dispune de o expertiză vastă în dezvoltarea forţelor armate, stabileşte standarde pentru forţele armate ale statelor membre ca acestea să poată face faţă noilor provocări şi, respectiv, expertiza şi asistenţa NATO în acest domeniu este foarte importantă pentru ţara noastră.

Un alt obiectiv pentru viitor este examinarea posibilităţii de dezvoltare a capacităţilor naţionale de apărare prin participarea la unele proiecte din categoria smart defence care presupun consolidarea securităţii cu resurse mai mici printr-o cooperare mai activă şi flexibilă între state, unificarea şi utilizarea în comun a capacităţilor existente, punerea accentului pe soluţii multinaţionale.

 

4. Securitatea din regiune este pusă în pericol de trupele rusești, fie cele care staționează în regiunea transnistreană a Republicii Moldova, fie cele care susțin forțele proruse din Ucraina. Care ar putea fi rolul Tratatului asupra Forţelor Convenţionale din Europa în această situație ?

Problema prezentei trupelor ruse pe teritoriul Republicii Moldova, rămâne, din păcate, nerezolvată. Acestea continuă să fie o sursă de pericol și de amenințare la adresa securității naționale. Din păcate Moscova nu-si respectă  angajamentele luate atât în plan bilateral cât și internațional de a-și retrage trupele din Moldova. În context, vreau sa amintesc ca la 21 octombrie anul curent s-au împlinit 20 de ani de la semnarea Acordului moldo-rus din 21 octombrie 1994, prin care Rusia s-a angajat să-și retragă trupele din Moldova în decurs de trei ani, dar Moscova așa și nu a mai ratificat Acordul respectiv.  În prezent unii oficiali ruși, în frunte cu ministrul de externe Lavrov, încearcă să facă responsabilă Moldova de eșecul nereglementarii conflictului transnistrean și al neretragerii trupelor ruse din Transnistria, acuzând Moldova că nu a semnat așa numitul Memorandum Kozak.  In realitate, lucrurile stau tocmai invers. Moscova se face a uita că memorandumul nu a fost semnat de președintele de atunci Voronin, tocmai pentru că prevedea păstrarea prezenței militare ruse pe teritoriul Moldovei până în 2020.

În context vreau să subliniez că respingerea de către Chișinău a ”Memorandumului Kozak” a nemulțumit foarte mult atunci Moscova, nemulțumire peste care nu poate trece Rusia nici în prezent, pentru că negocierea Memorandumului a scos la iveală, mai evident ca oricând, faptul că pretinsa RMN nu este decât o unealtă a Rusiei în regiune. Smirnov și clica sa, care până atunci declarau că nu vor decât independență pentru republica lor,  au uitat imediat de aceasta, când li s-a ordonat de la Moscova să semneze Memorandumul Kozak. Rusia, la rândul ei, i-a ”convins” pe liderii transnistreni să accepte planul lui Kozak, pentru că  acesta îi satisfăcea îndeajuns interesele imperiale în zonă – documentul semnat ar fi legalizat prezența trupelor ruse  pe teritoriul Republicii Moldova până în 2020.

În ceea ce privește Tratatul CFE despre care ați întrebat. Acest Tratat pentru Moldova prezenta interes pentru că el stipula foarte clar principiul ”acordului statului gazda pentru forțele străine ale altui stat”. Din păcate, în 2007,  Rusia a instituit un moratoriu cu privire la îndeplinirea angajamentelor asumate prin acest Tratat și acesta acum este literă moartă. Daca ținem cont de anexarea Crimeii și războiul din estul Ucrainei, cred ca este naiv sa se mai spere la o revitalizare a acestuia.

 

5. Care sunt beneficiile participării militarilor moldoveni în operaţiunea din Kosovo, KFOR ?

După cum știți, contingentul Armatei Nationale a RM a fost dislocat în Kosovopentru a se alătura Forţei multinaţionale (KFOR) de menţinere a păcii dislocate în această regiune, la 8 martie a.c. Contingentul este compus din 41 de militari  prin contract şi cuprinde un pluton de infanterie, o echipă de genişti şi câţiva ofiţeri de stat major.

Misiunea KFOR se desfăşoară în conformitate cu mandatul oferit de rezoluţia 1244 a Consiliului de Securitate al ONU şi este condusă de Alianţa Nord-Atlantică. Obiectivul acesteia este de a contribui la consolidarea păcii, stabilităţii, democraţiei şi relaţiilor multietnice în Kosovo. Republica Moldova s-a alăturat  altor 31 de ţări care contribuie la KFOR, printre acestea numărându-se şi un şir de state neutre, nealiniate şi partenere ale NATO precum Austria, Elveţia, Suedia, Finlanda, Irlanda, Ucraina, Armenia.

Prin detaşarea contingentului în misiunea de menţinere a păcii din Kosovo, ţara noastră  a întreprins o acţiune practică pentru a implementa angajamentele asumate în cadrul ONU cu privire la promovarea păcii, stabilităţii şi securităţii pe arena internaţională.

Participarea RM la KFOR i-a permis țării noastre să fie inclusă in noi formate de dialog și cooperare între statele membre NATO și cele partenere. În mare parte, de exemplu, Republica Moldova a fost invitată sa participe la Summit-ul NATO din Țara Galilor din septembrie a.c., pentru că este țară contribuitoare la KFOR. Participarea RM la KFOR a fost un argument important și atunci când Alianța a decis să includă Moldova în cele două noi inițiative adoptate la Summit-ul din Țara Galilor – si anume Platforma de interoperabilitate și ”Consolidarea Capacităților de apărare”.

Evident că participarea la KFOR ajută militarilor noștri să-și sporească nivelul de pregătire și de profesionalism.

În sfârșit, dar nu in ultimul rând, participarea RM la KFOR contribuie la promovarea unei imagini pozitive a țării în străinătate.

 

6. Autoritățile de la Chișinău au discutat cu Reprezentanții Adunării Parlamentare a Organizației Tratatului Atlanticului de Nord despre deschiderea unui Oficiu de legătură al NATO la Chişinău. Negocierile Memorandumului, în baza căruia va fi deschis acest oficiu, au început și ce presupune acest document ?

La începutul anului curent autoritățile moldovenești au solicitat NATO ca Alianța să-și deschidă un oficiu de legătură la Chișinău. Este important de subliniat că deschiderea oficiului este privită de autorități ca parte a dialogului politic, a dorinței de a aprofunda dialogul Moldova -NATO.

Oficiul amintit va fi un canal de comunicarea directă dintre autoritățile țării cu NATO, pe de altă parte, va ajuta Alianța să se informeze din prima sursă despre evenimentele din Moldova. În plus prezența unui Oficiu de legătură al NATO la Chișinău va facilita identificarea domeniilor în care Moldova necesită asistență pentru a-și reforma sectoarele de apărare și securitate, va ajuta la implementarea cu succes a proiectelor în curs de desfășurare, inclusiv a celor ce țin de ”Consolidarea Capacităților de apărare”.

Deschiderea Oficiului este un proces, care se va accelera după alegerile parlamentare din Moldova. În prezent există un prim proiect a unui Memorandum de înțelegere cu NATO la subiect, și odată ce Memorandumul va fi semnat Oficiul NATO va fi deschis.