Masă rotundă: Parteneriatele NATO în timp de pandemie și perspectiva acestora în era post-COVID

21 iulie 2020

Masă rotundă: Parteneriatele NATO în timp de pandemie și perspectiva acestora în era post-COVID

CID NATO în cooperare cu Divizia de Diplomație publică a NATO a organizat pe 16 iulie, 2020, o masă rotundă în format online la subiectul „Parteneriatele NATO în timp de pandemie și perspectiva acestora în era post-COVID”.
Invitatul special al acestui eveniment a fost Adjunctul Secretarului General al NATO – dl. Mircea Geoană. Iar în calitate de participanți și audienți au participat colegii din sectorul guvernamental, asociativ, mediul academic, mass-media și corpul diplomatic.

Considerăm că implicarea societății civile și mass-media în sectorul de securitate este o condiție pentru formarea voinței politice, întrucât aceasta poate fi dezvoltată doar prin cooperarea activă a sectorului civil și cel guvernamental. CID NATO, fiind o organizație nonguvernamentală, care are drept obiectiv de bază promovarea valorilor euro-atlantice, a devenit o platformă de comunicare și de expertiză pe subiecte de securitate, apărare și parteneriatul RM-NATO.

Astfel, scopul mesei rotunde a fost de a aduce în atenția publică eforturile NATO în gestionarea pandemiei și de a conecta comunitatea de experți, reprezentanții instituțiilor guvernamentale, mediului academic și mass-media într-un eveniment de informare din prima sursă privind parteneriatul țării noastre cu Alianța Nord-Atlantică și perspectiva acestuia, suportul țărilor membre NATO în gestionarea crizei, și să discutăm despre programele comune de reformare a sectorului de securitate și apărare.

Pandemia COVID-19 este un șoc semnificativ pentru sistemul internațional, cu consecințe economice și politice și cu un impact pe termen lung asupra securității globale. Eforturile pentru atenuarea impactului pandemiei și găsirea mijloacelor necesare pentru depășirea sa sunt cruciale și necesită un efort la scară globală. Aliații NATO și partenerii lucrează împreună pentru a face față acestei provocări fără precedent.
NATO a fost incluzivă în eforturile sale de a colabora cu țările partenere și alte organizații internaționale pentru a limita impactul distructiv al pandemiei COVID-19. Aceste eforturi sunt o demonstrație vizibilă a solidarității NATO și a capacității sale de a sprijini membrii și partenerii în gestionarea non-militară a crizelor – una din sarcinile de bază ale NATO.

Discursul domnului Secretar General Adjunct al NATO a început cu specificarea faptului că Secretarul General se află la Madrid, unde are loc o ceremonie de tribut pentru cei care au fost infectați și au decedat din cauza COVID-19, dar și pentru femeile și bărbații care prin eforturile sale au susținut populația civilă în această luptă, lucru care a demonstrat importanța parteneriatelor, chiar și în cazul statutului de neutralitate ale unor state.
În continuare, domnul Geoană a discutat despre suportul NATO în lupta cu Pandemia. Astfel, la nivelul Alianței, militarii au venit în ajutorul zonei civile, NATO s-a implicat la nivel de medicină militară, construcția spitalelor mobile. Republica Moldova la fel a fost beneficiară a acestei susțineri, atât prin mecanismele NATO, cât și în plan bilateral.

Dacă e să vorbim de parteneriatele din zona estică, au fost menționate cazurile Georgiei și mai nou, a Ucrainei, care a obținut statutul de Enhanced Opportunity Partner cu NATO, relația dintre aceste state cu NATO, fiind una extrem de structurată și intensă.

Cu referire la Republica Moldova, NATO este în continuare deschisă să continue parteneriatul existent, care există de mai mult de 25 de ani, întrucât cooperarea țării noastre cu Alianța presupune rezultate, precum: participarea tinerilor și a tinerelor din sistemul de securitate națională la cursurile și școlile NATO, proiecte în diverse domenii științifice, răspuns la propunerile Guvernului Republicii Moldova și altele. Ba mai mult, în astfel de perioade, precum cea trăită la moment, este nevoie să ne dezvoltăm reziliența, întrucât asistăm și la o explozie de campanii de dezinformare și știri false. Iar un parteneriat cu o Alianță pregătită, care dispune de sisteme funcționale reprezintă o oportunitate de a dezvolta capacitățile naționale, întrucât NATO reprezintă standardul maxim de calitate în ceea ce privește organizarea oricărui stat.

Participanții au fost interesați să discute despre agenda de securitate a NATO dincolo de COVID-19 și care vor fi ariile de interes în perioada post-COVID, inclusiv în colaboarare cu Republica Moldova?; care este opinia organizației despre modul cum au fost folosite forțele armate pentru respectarea regimului de carantină / situații de urgență în țările membre și lecțiile însușite din aceste acțiuni?; ce capabilități noi vor fi desfășurate în vederea suplinirii necesităților spitalelor / cadrelor medicale / instructorilor ca răspuns la coronavirus?; care este rolul mass-media în contracararea dezinformării și cum am putea dezvolta cooperarea între Alianță și reprezentanții media din Moldova?; Cât de determinat va fi NATO să ajute Ucraina, în caz că va fi agresată direct de către Federația Rusă? Există mecanisme ca un partener al NATO să ceară ajutor? Ce presupune noul parteneriat «avansat» cu Ucraina?; și nu în ultimul rând: care este rolul partenerilor NATO în abordarea eficientă a provocărilor cibernetice și informaționale?

Drept răspuns, Secretarul General Adjunct a menționat că pe lângă ideea centrală de a păstra forța, robustețea și capabilitățile militare ale Alianței intacte și capabile să descurajeze orice potențial adversar, NATO, pentru viitor se gândește la parteneriatele sale și la protejarea aliaților față de riscurile existente. Nevoia de a învăța unii de la alții, de a împărtăși bunele practici și de a vedea cum poate fi dezvoltat un set consolidat de lecții învățate pentru a putea fi mai pregătiți pentru alte crize e o acțiune întreprinsă de toți aliații.

Republica Moldova, Bosnia și Herțegovina și Iordania, sunt acele state unde NATO și UE lucrează de comun. Astfel, este o ocazie extraordinară de a lărgi aria de susținere care poate fi oferită Republicii Moldova. Pentru că o Moldovă democratică, în care se respectă rânduiala, în care se respectă voința cetățenilor, care își respectă afirmația de a fi parte integrantă a Europei democratice, este un interes care e împărtășit și de NATO.

Singura armă care o avem în fața minciunii, teoriilor conspirației, împotriva știrilor false promovate este Adevărul, o presă liberă și jurnaliștii profesioniști. Aceasta reprezintă o alianță democratică care nu se hrănește pe minciuni, dar pe un adevăr, pe alocuri incomod, și reprezintă un stat cu valori.

În cazul Ucrainei, ca și în cazul altor parteneri NATO, Alianța asistă aceste țări prin mijloace existente care ajută la transformarea structurilor militare și de securitate naționale în unele mai performante. Iar cu referire la securitatea cibernetică, NATO are dezvoltate capabilități în zona cyber, care sunt semnificative. Aceste capabilități sunt oferite și partenerilor, în cazul în care le solicită, cum este și cazul Moldovei, care a beneficiat de asistența NATO în vederea dezvoltării capabilităților cibernetice.

Drept concluzii, Secretarul General Adjunct al NATO a menționat trei puncte cheie:
1. Între democrație, securitate și prosperitate există o legătură indisolubilă. Sunt trei elemente fundamentale pentru a putea asigura cetățenilor noștri un trai decent, un prezent și un viitor, care să-i facă să rămână acasă și să-și dorească să ducă mai departe destinul umanității pe teritoriile pe care le populează.

2. „Sfânta treime” între relația dintre sectorul public, sectorul privat și neguvernamental și academic reprezintă o altă triadă a succesului unei țări, unei națiuni sau a unui proiect. Fără un sector public performant – cu puțină corupție și cu bună guvernare, capacitatea de a gestiona în interesul public afacerile statului; fără un sector privat, dinamic și capabil să se dezvolte și să respire – cum a fost cazul deciziei extrem de importante a UE de a avea acest acord de liber schimb cu Republica Moldova, care a modificat inclusiv și structura comerțului exterior al Republicii Moldova; și fără un sector civic, fără presă independentă, fără think-tank-uri, fără universități, fără ONG-uri, care să poată să respire liber și să-și ducă menirea civică la bun sfârșit – nu este prosperitate, nu este un destin favorabil.

3. NATO și UE reprezintă garanția faptului că în Europa nu ne vom întoarce la perioada sferelor de influență și că națiuni, țări, lideri, cetățeni care își aleg în mod liber, democratic, perseverent o destinație către un sistem mai performant – democrația liberală de tip occidental. Este un sistem de care multe țări din regiunea noastră, care au aderat la NATO și UE în ultimii 25 de ani, au fost private. Nu există termen de comparație între ceea ce reprezintă societatea liberă, democratică, prosperă, occidentală. Cu toate defectele sale, cu toate problemele care le avem, inclusiv în aceste perioade grele de pandemie, este un sistem mai bun față de sistemele autoritare – sistemele care nu respiră democratic și care nu respectă această „Sfântă treime” între o bună guvernare democratică, un sector privat ca să poată să-și facă treaba și sector civic și libertatea cetățeanului în orice formă de expresie și organizare pe care și-o dorește. NATO, de fapt, este un set de valori pentru care suntem dispuși să ne apărăm unii pe alții și să oferim celor care doresc să ne fie alături, o șansă corectă de a o face dacă și-o doresc și dacă acest lucru este făcut cu perseverență.

Centrul de Informare şi Documentare privind NATO din Republica Moldova (CID NATO) este o instituţie neguvernamentală, care îşi propune să promoveze în beneficiul public valorile şi principiile euro-atlantice, să sprijine cooperarea dintre Moldova şi Alianţa Nord Atlantică, să implementeze obiectivele şi activităţile stabilite în cadrul instrumentelor de cooperare Moldova – NATO, precum şi să informeze opinia publică în legătură cu aceste aspecte.

Pentru alte evenimente urmăriți pagina noastră de Facebook și Youtube.

Leave A Reply