Masa rotundă: „Respectarea securității umane în condiții de criză – bune practici și lecții învățate”

Pandemia de COVID-19 este mai mult decât o criză de sănătate, deoarece generează crize economice, sociale și chiar politice. Ultimele evenimente cauzate de virusul COVID-19 au oferit teren prielnic de regândire a ceea ce este securitatea umană. Această securitate constă în reducerea sărăciei, asigurarea creșterii economice și a oportunităților, a accesului la educație, a asistenței medicale la prețuri accesibile, respectării drepturilor omului, securității personale și a comunității, accesul la informație veridică etc.
Din ce în ce mai mult, evenimentele cutremurătoare din ultimele luni – infectări, decese, blocaje și colaps economic – au testat conceptul tradițional de securitate națională, atunci când cetățenii sunt în siguranță, în cazul în care statele au putere militară, politică și economică. Criza dovedește că structurile de securitate existente nu pot pe deplin proteja cetățenii împotriva unei amenințări „invizibile”, care transcende frontierele, devastează țările și schimbă condițiile vieții cotidiene. În diferite țări dezvoltate și în curs de dezvoltare, cei mai vulnerabili suferă din cauza impactului economic al crizei.
În multe state, odată cu relaxarea restricțiilor antiepidemice, se intensifică răspândirea infecției. În opinia unor experți, pandemia ar putea continua pe tot parcursul anului 2020. În aceste condiții, Moldova trebuie să dezvolte urgent măsuri de prevenire și control. Este necesar de identificat măsuri pentru asigurarea securității umane implementate în alte state, care au redeschis parțial unele segmente ale economiei.
Starea de urgență în sănătate publică s-ar putea prelungi. Spitalele devin neîncăpătoare. Odată cu creșterea numărului de cazuri de Covid-19 crește neîncrederea populației, care e alimentată de teorii conspiraționiste, dezinformări și lipsa unei comunicări guvernamentale eficiente.
Scopul mesei rotunde a fost de a propune recomandări și împărtăși experiența statelor cu sisteme funcționale pentru asigurarea funcționarii principalelor domenii în situații de criză, pentru a identifica care sunt cele mai bune practici și lecțiile învățate care pot fi preluate de Moldova.
SUA, Germania, Estonia, România sunt state membre NATO. NATO demonstrează că unele structuri militare, datorită potenţialului de utilizare duală şi stării de pregătire, pot reacţiona rapid şi în situaţii de urgenţă civilă. Astfel, oferă un răspuns la dezastre într-o manieră eficientă, în timp util, pentru a asigura asistenţă şi a răspunde nevoilor reale ale populaţiei afectate.
Sute de mii de trupe au sprijinit eforturile civile în toată Alianța. Forțele militare au efectuat peste 350 de zboruri pentru transportul personalului medical și mai mult de 1.000 de tone de echipamente; a ajutat la construirea a aprox. 100 de spitale de teren și peste 25.000 de paturi de tratament, și a oferit sprijin eforturilor civile. Mai mult, aliații NATO și partenerii individuali au coordonat livrările de ajutor către alți parteneri precum Bosnia și Herțegovina, Columbia, Georgia, Irak, Republica Moldova, Mongolia, Serbia și Ucraina.

Alături de E.S. Dl Oleg Serebrian, Ambasador Extraordinar și Plenipotențiar al Republicii Moldova în Germania; E.S. Dl Daniel Ioniță, Ambasador Extraordinar și Plenipotențiar al României în Republica Moldova; Alla Roșca, Doctor habilitat, Cercetătoare Asociată la Edgewater Research LLC, co-fondatoare a CID NATO; Victor Guzun, fost Ambasador Extraordinar și Plenipotențiar al Republicii Moldova în Estonia, manager, Guzun Consulting, profesor universitar la Universitatea Tehnologică din Tallinn, am discutat despre:
a) Experiența statelor în gestionarea situației de criză și asigurarea securității umane;
b) Lecțiile de bază învățate: soluții pentru îmbunătățire și acțiuni care trebuie evitate într-o situație de criză;
c) Măsurile post-criză asumate de către Guverne.
E.S. Dl Oleg Serebrian a relatat că experiența Germaniei în lupta cu COVID-19 a fost preluată de mai multe state europene, întrucât sistemul medical a funcționat foarte bine și a făcut față în lunile critice. Ba mai mult, Germania a oferit ajutor altor state, prin facilitarea transportului de pacienți sau oferirea locurilor în spitale pentru pacienții din alte țări. Acțiunile autorităților au fost prudente, bune pe plan economic și social, însă nu drastice, acestea fiind destul de eficiente încât să oprească răspândirea. Dincolo de bunele practici, acțiunile administrației federale și a landurilor a jucat un rol esențial, ca și cel al cetățenilor, care respectă regulile impuse. Conștiința civică a avut un rol, de asemenea, foarte mare.
Dar efectele economice sunt totuși dramatice. Cele mai afectate domenii sunt sectorul hotelier, industria automobilelor, întreprinderile mici și mijlocii, alimentația. Companiile mari au redus semnificativ personalul. Guvernul ajută cu investiții și alte măsuri. Domeniile care au înregistrat o creștere sunt industria farmaceutică și de echipament medical.
E.S. Dl Daniel Ioniță a evidențiat importanța și rolul parteneriatelor, cooperării și solidarității, întrucât pandemia e o provocare fără precedent în spațiului euro-atlantic. Printre toate ideile discutate, au fost accentuate patru lecții de bază învațate:
a) S-a demonstrat importanța solidarității parteneriatelor și cooperării. Statele UE au reușit să identifice soluții, să tragă concluzii, și să tragă o plasă de siguranță, care să le găsească pregătite pentru al doilea val;
b) Este nevoie de solidaritate și se va reuși dacă toți actorii (societatea civilă, media, guvernele etc.) își vor uni eforturile;
c) Contractul social trebuie să funcționeze. Încrederea cetățenilor în autorități este esențială. Cele din urmă trebuie să comunice aceleași mesaje. Este nepermisă ruperea și divizarea mesajelor. Contractul social ineficient a afectat creșterea numărului de îmbolnăviri în Moldova;
d) Este nevoie de o cooperare eficientă. Parteneriatele devin un element cheie, care va facilita oferirea ajutoarelor, identificarea tratamentului, administrarea vaccinului la scară largă.
De asemenea, este necesară și o evaluare constantă a situației pentru ca statele să fie mai pregătite să acționeze în viitor. Europa trebuie să fie unită și solidară, mecanismele de funcționare să fie consolidate. E nevoie să fie dezvoltat un sistem mai bun de reacție la crize și de un sistem medical robust.
La nivelul OMS, România susține ferm un răspuns multilateral, iar lansarea acceleratorului de acces la instrumentele de combatere a COVID-19 de către OMS, este un exemplu al efortului comun de care este nevoie în continuare.
La nivelul UE, criza a testat profund atât capacitatea de reacție a instituțiilor, cât și a societății. Deși capacitatea de reacție a instituțiilor UE a fost mai lentă la început, răspunsul a devenit mai amplu cu utilizarea întregului instrumentar furnizat de toate politicile europene.
La nivelul NATO – această organizație a avut un rol important încă de la începutul crizei prin acordarea de suport eforturilor civile de combatere a efectelor pandemiei, demonstrând astfel unitatea și solidaritatea Alianței.
Alla Roșca a prezentat experiența SUA. Analiza implicării Statelor americane în răspunsul la COVID-19 demonstrează că statele cu următorii trei factori au acționat eficient:
1. capacitatea statului;
2. încrederea socială;
3. capacitatea liderului.
Dacă să ne referim la capacitatea statului, urmează să menționăm că SUA e o putere globală, cu posibilități economice, financiare și sociale enorme. Congresul American a alocat în jur de 3 trilioane de dolari pentru a susține întreprinderile și indivizii afectați de pandemie. Este cel mai mare pachet de stimulare de la criza din 2008.
La începutul pandemiei, guvernul federal a lăsat responsabilitățile pe guvernarea locală. Statele Unite sunt o federație și sistemul federal presupune că guvernul federal și guvernele locale au diferite funcții. Aceasta oferă flexibilitate și capacitatea de a adapta răspunsurile în contextul crizei.
Referitor la încrederea socială, nivelul de încredere în guvernele locale este cu mult mai mare – în 2018 aproximativ 72% aveau încredere în guvernele locale. Astfel, sunt exemplele statelor New York, California și Ohio, care au mobilizat resursele la nivel local pentru a gestiona răspunsul în situația de pandemie. La fel, Statele Unite au alocat peste 10 miliarde de dolari pentru asistență externă, inclusiv pentru țările Europei Centrale și de Est.
Victor Guzun a accentuat care au fost momentele forte care au ajutat Estonia să depășească mai ușor provocările în urma declanșării pandemiei:
a) mesajele din partea autorităților au fost foarte clare;
b) sistemul de învățământ deja era pregătit și s-a făcut față acestei schimbări mult mai ușor decât în alte state;
c) deși sistemul medicat nu a fost pregătit de o astfel de situație, acesta a făcut față, iarăși, datorită procesului de digitalizare care are loc în Estonia, sistemul digital rezolvând lacunele existente;
d) a avut loc o informare corectă a cetățenilor, media și poliția lucrând foarte bine în acest sens;
e) au compensat salariile companiilor care au avut pierderi;
f) au fost oferite credite punctuale pentru companii;
g) au fost oferite vacanțe creditate;
h) au fost facilitate investițiile ca să fie susținută economia;
i) au fost create comisii cu statele vecine pentru coordonarea acțiunilor;
j) a avut loc o organizare exemplară a cetățenilor, care s-au conformat regulilor.
Estonia dezvoltă un sistem de răspuns la situații de urgență în parteneriat cu Finlanda – împreună construiesc un depozit pentru o eventuală criză asemănătoare și sunt create protocoale de operare.
În cadrul sesiunii de Q&A, participanții s-au interesat de restricțiile impuse în viitor pentru cetățenii Moldovei, în cazul în care situația din țară nu se va ameliora; cum buna guvernare și democrația fac față acestei situații; care e experiența statelor din punct de vedere al învățământului la distanță; și ce practici pozitive de implicare a femeilor din instituțiile de securitate și apărare în lupta cu pandemia pot fi prezentate?
Vorbitorii au stipulat că această pandemie este un test al profesionalismului guvernanților, și în unele cazuri populismul a căpătat accente foarte înalte în unele state. De asemenea, este un test al bunei guvernări, iar pe termen mediu și lung, toți liderii populiști vor plăti prețul măsurilor care și le-au asumat. Cu părere de rău, până atunci, populația va avea de suferit din cauza incompetenței. La fel, pandemia a scos în evidentă și lupta cu infodemia, care a luat amploare în această perioadă. COVID-19 este, într-un fel și un test pentru UE, uniune care se bazează pe principii democratice, și este important ca cetățenii să participe benevol la măsurile elaborate de guvern de a face față pandemiei.
Vorbitorii au menționat că dacă situația în Moldova nu se va ameliora curând. Cetățenii vor fi supuși în continuare restricțiilor de a călători în Uniunea Europeană și nu vor avea acele libertăți de care s-au bucurat până la pandemie. La fel, participanții la masa rotundă s-au referit la faptul că acest an este unul electoral pentru Moldova și aceasta ridică anumite întrebări dacă este pregătită societatea, structurile responsabile și guvernul de a demara alegerile din toamnă.
Luând în considerare analiza experților referitoare la experiența diferitor state în gestionarea situației de criză și asigurarea securității umane, pot fi formulate următoarele recomandări pentru Moldova:
– Moldova are nevoie de o monitorizare și analiză continuă a situației de criză. Trebuie revizuită comunicarea dintre Guvern și APL, întrucât pandemia a scos în evidență problema asigurării cu resurse financiare, tehnice, inventar medical și resurse umane.
– Trebuie de revăzut și reorganizat domeniul educației, de asigurat posibilitatea de a organiza instruirea elevilor în regim on-line.
– Guvernul, dar și APL-le trebuie să întreprindă măsuri de informare veridică și coordonată referitor la procesele întreprinse pentru a contracara pandemia mai eficient. Trebuie să fie aduse la cunoștința cetățenilor măsurile de protecție, locurile destinate pentru testare și instituțiile medicale unde se poate de adresat în caz de îmbolnăvire.
– Organizațiile non-guvernamentale trebuie să se implice mai activ în activitățile de contracarare a pandemiei la nivel local și național.
– ONG-le și instituțiile guvernamentale trebuie să informeze populația referitor la metodele de răspândire și de protecție împotriva COVID-19 și să contribuie la contracararea dezinformării și teoriilor conspiraționiste referitor la această criză de sănătate.

Centrul de Informare şi Documentare privind NATO din Republica Moldova (CID NATO) este o instituţie neguvernamentală, care îşi propune să promoveze în beneficiul public valorile şi principiile euro-atlantice, să sprijine cooperarea dintre Moldova şi Alianţa Nord Atlantică, să implementeze obiectivele şi activităţile stabilite în cadrul instrumentelor de cooperare Moldova – NATO, precum şi să informeze opinia publică în legătură cu aceste aspecte.

Pentru alte evenimente urmăriți pagina noastră de Facebook și Youtube.