Mircea Geoană: Suntem dispuși să mergem atât de departe cât Republica Moldova este doritoare să meargă în relația cu NATO

Secretarul general adjunct al NATO, Mircea Geoană, a vorbit într-un interviu pentru Agenția Națională de Presă AGERPRES despre extinderea Alianței Nord-Atlantice și relația cu țările partenere, precum și despre agenda mandatului său de secretar general adjunct al NATO, care a fost prelungit până în octombrie 2024. Totodată, el s-a declarat pregătit să lucreze cu oricine va fi desemnat de către aliați în funcția supremă în organizație, după cei nouă ani la șefia NATO ai lui Jens Stoltenberg.
AGERPRES: Mandatul dumneavoastră de secretar general adjunct al NATO a fost prelungit săptămâna trecută cu un an, până în octombrie 2024. Care este agenda dumneavoastră oficială pe termen scurt și ce obiective v-ați propus până la sfârșitul acestei noi perioade în echipa de conducere a NATO?
Mircea Geoană: Sunt onorat de faptul că secretarul general continuă să-mi acorde încrederea sa, nu se schimbă nimic din punct de vedere al muncii de zi cu zi. Muncim într-o echipă foarte sudată, foarte profesionistă, foarte motivată, iar șansa de a fi lucrat cu secretarul general Stoltenberg este absolut deosebită. Un lider formidabil. Știți că, de obicei, politicienii nu prea spun că au de învățat de la alții; eu am avut de învățat de la Jens Stoltenberg.
Evident, există și posibilitatea ca aliații să desemneze un nou secretar general și faptul că voi putea – dacă va fi un nou secretar general ales de către aliați – să lucrez cu un nou secretar general face parte din acest calcul de tranziție către o nouă echipă. Ar fi fost nefiresc ca ambii lideri ai NATO să plece în același timp. Deci este o decizie care, evident, mă onorează și am să muncesc cu aceeași ambiție și cu aceeași energie așa cum am făcut-o până acum.
AGERPRES: Și vizavi de obiective?
Mircea Geoană: Obiectivele sunt date de momentele importante pe care le știm cu toții. Nu e un mare secret. Avem de pregătit un summit important al NATO, la Vilnius. Aliații americani ne invită la un summit aniversar de 75 de ani, anul viitor, la Washington.
Războiul din Ucraina continuă, probleme de securitate la adresa Republicii Moldova, la adresa Georgiei, a Bosniei, problemele venind dinspre sud.
Voi continua să conduc și partea de inovare și noi tehnologii la NATO, de adaptare cibernetică, pentru că în timp ce războiul a revenit în Europa, competiția pentru supremație tehnologică continuă.
Ascensiunea Chinei este un subiect pe care, evident, îl tratăm cu foarte multă seriozitate.
Parteneriatele NATO cu Uniunea Europeană, cu multe alte țări, poate cu parteneri noi, deci o agendă foarte plină și o alianță care este atât de bucuroasă să fi primit Finlanda și în curând și Suedia, ca noi membri ai noștri.
AGERPRES: Ținând cont că mandatul actual al lui Jens Stoltenberg expiră la 1 octombrie și el a anunțat că nu dorește un nou mandat, există șanse mari să colaborați în mandatul dumneavoastră, cel puțin un an, cu un nou secretar general al NATO. Cum priviți numele care se vehiculează la șefia NATO, între care și cel al actualei președinte a Comisiei Europene, Ursula von der Leyen?
Mircea Geoană: Nu este decizia noastră, e decizia aliaților. În clipa în care aliații vor găsi un secretar general care să întrunească consensul celor 31, probabil 32 de aliați, în clipa respectivă vom avea un nou secretar general. Secretarul general Stoltenberg a făcut, așa cum am spus, o muncă formidabilă la conducerea NATO. Este perfect confortabil, după 9 ani de zile, cred, de mandat de mare succes să se facă o tranziție către un nou secretar general. Dar, evident, momentul și persoana vor fi alese de către aliați și noi suntem dispuși, pregătiți, să lucrăm cu cine va fi ales și desemnat de către aliații noștri.
AGERPRES: A devenit NATO mai puternică odată cu aderarea Finlandei, ținând cont că Rusia a anunțat imediat că își va spori capacitățile militare în regiunile frontaliere? În același timp, reprezintă o vulnerabilitate pentru NATO blocarea aderării Suediei de către Turcia și Ungaria?
Mircea Geoană: Finlanda și Suedia reprezintă două țări de mare capabilitate militară, democratică, reziliență societală și economii foarte competitive și inovative. Deci, în mod cert, venirea lor către Alianță reprezintă un plus pentru dânșii și este un mare plus și pentru noi.
Federația Rusă a făcut un calcul strategic profund eronat atunci când a început războiul împotriva Ucrainei, când a amenințat Finlanda ca nu cumva să se gândească să adere la NATO, o națiune mândră și independentă și cu o tradiție de luptă serioasă pentru independență, cum este Finlanda. Evident, efectul a fost exact contrar.
Deci Federația Rusă își va lua, dacă va avea cu ce, măsuri de contracarare. Dar, repet, odată ce Articolul 5 funcționează pentru Suedia și Finlanda, întreaga forță de descurajare a NATO lucrează și în favoarea dânșilor. De aceea este o veste istorică, o veste bună.
Avem un flanc estic coerent, de la Marea Barents, la Marea Baltică, la Marea Neagră, la Marea Mediterană și avem doi aliați de mare capabilitate și de mare credibilitate, pentru că sunt două țări care sunt neutre de decenii, sau de secole în cazul Suediei, care au o reputație internațională foarte bună și atunci când propaganda rusească spune că NATO are un plan de expansiune permanentă, ei sunt foarte credibili în a spune că agresivitatea Rusiei i-a determinat să vină către NATO, și nu propaganda rusească.
AGERPRES: Iar partea legată de Suedia?
Mircea Geoană: Partea legată de Suedia este o discuție legitimă între un candidat și țările aliate. Problema terorismului este reală. Secretarul general s-a implicat personal în reușita de a invita Suedia și Finlanda la Madrid și s-a implicat inclusiv în crearea acestui mecanism trilateral, acum bilateral între Turcia și Suedia. Inclusiv la NATO, acum două săptămâni, am avut din nou o întâlnire a acestui mecanism de rezolvare a problemelor care există în plan bilateral.
La 1 iunie Suedia va implementa un pachet legislativ care va răspunde obligațiilor asumate în acest memorandum cu Turcia. Turcia va avea alegeri parlamentare și va avea un nou parlament, de aceea suntem încrezători că în perioada următoare vom putea avea și Suedia ca al 32-lea aliat în cadrul NATO.
AGERPRES: Este un termen realist summitul de la Vilnius pentru aderarea Suediei?
Mircea Geoană: Ar fi un moment din punct de vedere politic și simbolic foarte, foarte important, dar trebuie să spunem că ne gândim la campania României de aderare la NATO. Îmi aduc aminte, eram tânăr ambasador la Washington și alergam după aderarea noastră. A durat mulți ani de zile. Practic într-un an de zile din statutul de invitat să devii membru este oricum foarte, foarte comprimat. Ar fi ideal să avem Suedia ca membru al NATO până la summitul de la Vilnius.
AGERPRES: Secretarul general al NATO a vorbit înainte de reuniunea miniștrilor de externe despre mărirea bugetului programului Parteneriatul pentru Pace, pentru a fi organizate mai multe activități de sprijin pentru țările partenere precum Republica Moldova, aflate sub amenințarea Moscovei. Cât de curând credeți că s-ar putea concretiza inițiativa și ce ar însemna acest lucru pentru Republica Moldova?
Mircea Geoană: Nu, nu. Noi am depășit cu mult etapa Parteneriatului pentru Pace în relația cu partenerii noștri. Republica Moldova e un partener de câteva decenii cu noi și, evident, trezirea la trista realitate că Rusia este o țară foarte agresivă și care folosește forța militară împotriva vecinilor săi i-a făcut să vină cu propuneri și mai ambițioase în parteneriatul deja existent cu NATO și cu Uniunea Europeană.
De aceea, acest pachet de capabilități de apărare și de reziliență pe care Republica Moldova ni l-a prezentat nouă ca organizație, statelor aliate la nivel bilateral, Uniunii Europene ca organizație, statelor membre UE în plan bilateral și parteneriatului comun NATO-UE pentru Republica Moldova este în atenția noastră și chiar miniștrii noștri de externe au subliniat nevoia de a susține în mod suplimentar, în mod practic, în mod financiar, în mod politic Republica Moldova și ceilalți parteneri aflați sub o presiune crescândă din partea Federației Ruse. Suntem dispuși să mergem atât de departe cât Republica Moldova este doritoare să meargă în relația cu noi.
AGERPRES: La ministeriala NATO a avut loc o nouă reuniune a Comisiei NATO-Ucraina după șase ani, deși cel puțin după invadarea Ucrainei de către Rusia a existat o coordonare strânsă cu partea ucraineană. Ce a adus nou reuniunea în acest format, având în vedere și nevoile acute ale Ucrainei?
Mircea Geoană: Este bine că am reușit să avem o nouă întâlnire a acestui format politic între NATO și Ucraina. Prezența ministrului Kuleba a fost, ca întotdeauna, bine venită și utilă. Într-un fel, miniștrii de externe au trecut în revistă ceea ce am putea să avem ca decizii la summitul de la Vilnius, inclusiv în relația politică și practică între NATO și Ucraina.
De aceea, în sine, faptul că am reușit să avem după câțiva ani de zile de pauză acest instrument politic activat la nivelul miniștrilor externe este foarte bun. Pe președintele (Volodimir) Zelenski sperăm să-l avem alături de noi la summitul de la Vilnius într-un format Comisia NATO-Ucraina la nivel de lideri și, evident, în sine acest lucru reprezintă un mod de a structura sprijinul politic, militar, umanitar, economic, macroeconomic pe care cu toții îl acordăm Ucrainei în această perioadă.
AGERPRES: Președintele rus Vladimir Putin a anunțat recent că va desfășura arme nucleare în Belarus, iar un ministru de externe remarca marți că momentul ales pentru această manevră, luna iulie, coincide cu momentul organizării summitului NATO de la Vilnius. Credeți că Putin folosește acest anunț ca pe un mijloc de a descuraja NATO să adopte noi măsuri de consolidare la summitul de la Vilnius?
Mircea Geoană: Noi condamnăm această retorică iresponsabilă a conducerii de la Kremlin, care, chiar înainte de începutul războiului pe care l-a declanșat împotriva Ucrainei, folosește în modul cel mai neprofesionist și iresponsabil retorica nucleară. O superputere nucleară cum este Federația Rusă, cum rămâne Federația Rusă, are și responsabilitatea de a folosi cu foarte multă reținere o astfel de retorică.
Pe de altă parte, semnale cu privire la intenții, cel puțin pe zona de arme nucleare tactice, au fost date de modificarea Constituției Belarusului în urmă cu un an de zile. Nu vedem în acest moment, nu avem indicii cu privire la o modificare a realității militare nucleare a Federației Ruse, cum nici NATO – nu ne-am modificat postura, nu ne-am crescut gradul de alertă, suntem o superputere nucleară și noi, ca Alianță, dar jucăm extrem de responsabil această situație.
De aceea condamnăm această retorică care este iresponsabilă și cinică. Ea are mai degrabă un efect de a încerca să descurajeze opinia publică și capacitatea (…) Occidentului democratic de a continua să susțină Ucraina, are mai degrabă rolul de instrument de război hibrid și de influențare a opiniei publice din lumea civilizată.
Suntem convinși că, indiferent de această retorică din partea Moscovei, sprijinul nostru pentru Ucraina va continua. Ucraina va continua și mai abitir să-și apere independența, iar unitatea NATO este de nezdruncinat.
AGERPRES: România își continuă demersurile cu țările aliate pentru trecerea grupului de luptă de pe teritoriul său la nivel de brigadă, dar probabil nu va fi luată o decizie în acest sens înainte de summitul de la Vilnius. De ce depinde decizia finală într-o astfel de situație și când ne putem aștepta să avem mai multă claritate privind perspectivele unei asemenea schimbări?
Mircea Geoană: Decizia a fost luată la Madrid, la summitul precedent. Suntem acum în faza de implementare a acestor decizii. Există la nivelul celor opt grupuri de luptă o planificare de exerciții militare până la nivel de brigadă, care se află în plină derulare. O parte dintre ele se desfășoară în acest an, altele sunt programate de către Comandantul suprem aliat al NATO.
De aceea, cu privire la România, salutăm modul în care Franța își asumă această responsabilitate de națiune-cadru și România face un efort deosebit ca națiune-gazdă. Vedem acest lucru și în alte grupuri de luptă.
Este foarte, foarte important ca dincolo de dimensiunea cantitativă, să ne uităm și la dimensiunea calitativă, de pregătire în zona multidomenii, iar situația specifică a Mării Negre pune accent deosebit pe capacități care să reflecte situația aparte pe care Marea Neagră o reprezintă din punct de vedere aliat.
Sunt și alte capabilități pe care România le găzduiește și în plan bilateral cu Statele Unite. Eu voi vizita în cursul zilei de vineri Brigada multinațională Sud-Est de la Craiova. Generalul Petrescu (Șeful Statului Major al Apărării, general Daniel Petrescu – n. r.) și conducerea Ministerului Apărării din România au planuri de a crește capacitatea generală de luptă, de descurajare și de pregătire a Armatei Române și sunt absolut convins că deciziile de la Madrid vor fi implementate în totalitate.
AGERPRES / (editor: Mariana Ionescu, editor online: Ady Ivașcu)