Primele contacte ale Republicii Moldova cu Alianța Nord-Atlantică au fost stabilite după declararea independenței țării. La 20 decembrie 1991, la Bruxelles, a avut loc reuniunea Consiliului de Cooperare Nord-Atlantică (CCNA), creat ca urmare a hotărârii reuniunii la nivel înalt a țărilor membre NATO de la Roma din 7-8 noiembrie același an. Scopul creării Consiliului de Cooperare Nord-Atlantică a fost instituirea unui organism permanent de consultări între adversarii de altă dată pe principalele subiecte de securitate europeană. La prima reuniune a Consiliului a participat ministrul Afacerilor Externe al Republicii Moldova de atunci, țara noastră devenind astfel stat membru al acestui Consiliu.

Următoarea etapă în relația Republica Moldova – NATO a început în anul 1994 când, cu ocazia reuniunii la nivel înalt a Alianței Nord-Atlantice, la care a fost examinată inițiativa americană „Parteneriatul pentru Pace”, Republica Moldova și-a exprimat interesul de a adera la acest Program. La 16 martie 1994, la Cartierul General al NATO de la Bruxelles, a avut loc prima întrevedere a președintelui Republicii Moldova cu Secretarul General al NATO, urmată de semnarea documentului-cadru al Programului „Parteneriatul pentru Pace”. În vederea coordonării cât mai eficiente a activităților pe linia NATO, la 16 decembrie 1997 a fost instituită Misiunea Republicii Moldova pe lângă NATO. Funcția de șef al Misiunii este exercitată de ambasadorul Republicii Moldova în Regatul Belgiei. De asemenea, în anul 1997, Republica Moldova și-a extins colaborarea cu NATO în domeniul științific.

O nouă etapă în relația Republica Moldova – NATO începe în anul 2006, atunci când  Consiliul Nord-Atlantic (NAC) și Guvernul Republicii Moldova au aprobat Planul Individual de Acțiuni al Parteneriatului Republica Moldova-NATO, numit prescurtat IPAP. IPAP a fost actualizat în 2010, 2014, 2017 și 2022. Periodic, la Cartierul General al NATO, are loc reuniunea în formatul statelor membre NATO + Republica Moldova, în cadrul căreia este examinată implementarea Planul Individual de Acțiuni și prioritățile pentru viitor.

Începând cu anul 2014, Republica Moldova contribuie la operațiunea de pace condusă de NATO în Kosovo  – KFOR – care se desfășoară în conformitate cu rezoluția 1244 a Consiliului de Securitate al ONU. Republica Moldova a fost acceptată în cadrul a două inițiative lansate de Alianță la Summit-ul NATO din Țara Galilor din 2014: Inițiativa de Consolidare a Capacităților de Apărare (DCBI) și Platforma de Interoperabilitate. La 29 noiembrie 2016, la Cartierul General al Alianței de la Bruxelles, prim-ministrul Republicii Moldova împreună cu Secretarul General al NATO au semnat Acordul privind înființarea Oficiului de Legătură NATO în Republica Moldova. La 8 decembrie 2017 Secretarul General adjunct al NATO, Rose Gottemoeller, a inaugurat Oficiul de legătură NATO la Chișinău.

Relația Republica Moldova – NATO la etapa actuală

La etapa actuală, relația Republica Moldova – NATO se dezvoltă sub impactul puternic al invaziei Rusiei în Ucraina.  Acest impact important caracterizează în mod diferit relația anumitor state cu Organizația Tratatului Atlanticului de Nord (NATO). Unele state, ca Finlanda și Suedia de exemplu, au optat pentru aderarea la alianță. Altele, chiar dacă nu au solicitat aderarea, și-au intensificat cooperarea cu Alianța. Printre acestea se numără și Republica Moldova, care din februarie 2022 până în prezent a înregistrat un avans substanțial în relațiile sale cu NATO.

Amploarea relațiilor de la începutul războiului a crescut simțitor, iar efectul acestei colaborări va fi resimțit mai bine în termen mediu și lung. Între timp, sprijinul NATO pentru Republica Moldova este în creștere atât pe plan politic, cât și în domeniul securității, în măsura în care Republica Moldova își dorește acest lucru.

Pe plan politic, NATO își intensifică sprijinul pentru suveranitatea și integritatea teritorială a Republicii Moldova și încurajează evoluțiile democratice în țară. Oficiali din cadrul NATO au reiterat în repetate rânduri că alianța nu impune nimic Republicii Moldova și amploarea relațiilor este în funcție de dorința Chișinăului. Adițional, Republica Moldova este invitată la activități ale Alianței la care până în 2022 nu era invitată. Aceste acțiuni, dar și retorici, sunt favorabile Republicii Moldova, deoarece arată atenția pe care Alianța o acordă țării noastre și contribuie la crearea unei percepții mai bune din punct de vedere al securității.

Relația între Republica Moldova și NATO cu siguranță va fi influențată de condițiile în care se va încheia războiul în Ucraina. O eventuală victorie a Ucrainei cu eliberarea tuturor teritoriilor anexate ilegal de Federația Rusă începând cu 2014, va impulsiona și mai mult relația Chișinăului cu NATO. Chiar și eliberarea parțială a teritoriilor ocupate, va influența pozitiv cooperarea cu NATO pentru că va crește încrederea societății în beneficiul apărării colective.

Concluzie

Așadar, Republica Moldova, fără îndoială, și-a intensificat relațiile sale cu NATO după invazia Rusiei în Ucraina. Rezultatele acestei intensificări vor fi resimțite mai puternic pe termen mediu și lung. Sprijinul politic al țării noastre la diverse activități, vizitele oficialilor Alianței, avansarea sprijinului pe diverse proiecte reprezintă doar câteva exemple ale intensificării cooperării. Important e ca Republica Moldova să creeze toate condițiile pentru informarea societății și asimilarea sprijinului acordat. Deși o mare parte din societatea din Republica Moldova nu realizează beneficiile de securitate ale colaborării între țara noastră și Alianță, numărul celor care sprijină intensificarea relațiilor pare să fie în creștere, situație care trebuie valorificată. Acest lucru este cerut și de noua Strategie de Securitate Națională, document care urmează să fie aprobat de Parlament și în care intensificarea relației Republicii Moldova cu NATO se regăsește printre prioritățile consolidării gradului de reziliență și securitate a țării.

Autor: Cristian Țăranu