Op-ed: Svetlana Cebotari – Rolul NATO în gestionarea crizei COVID-19

3 septembrie 2020

Comments are off for this post.
Op-ed: Svetlana Cebotari – Rolul NATO în gestionarea crizei COVID-19

Despre autor: Svetlana CEBOTARI
Republica Moldova, Chisinau, Universitatea de Stat din Moldova, Facultatea Relații Internaționale, Științe Politice și Administrative, Departamentul Relații Internaționale; Academia Militară a Forțelor Armate, doctor habilitat în științe politice, conferențiar universitar, expertă asociată la CID NATO
[email protected]

În contextul emergenței crizei Covid-19 merită atenție implicarea NATO în gestionarea epidemiei. Deși unele voci critică activitatea NATO, totuși merită atenție efortul Alianței depus în scopul diminuării impactului Covid-19 asupra securități internaționale.
Prezentul articol are drept obiectiv reliefarea principalelor activități ale NATO privind gestionarea și diminuarea impactului crizei Covid-19 asupra securitpții internaționale.

Cuvinte cheie: Criza Covid-19, NATO, pandemie, impact, stat, politică, securitate internațională

Actualmente, Organizația Tratatului Atlanticului de Nord (NATO) nu mai este o simplă organizație militară și nici nu este o organizație exclusiv de apărare. De la crearea sa în 1949, sarcina principală a Alianței se axa pe operațiunile de apărare colectivă. Acest lucru a fost prezent până la începutul anilor 1990. Dar realitatea mondială a contribuit la adaptarea NATO la noi scenarii și realități geopolitice. Din 1991 NATO a devenit o organizație de apărare și securitate. După summitul de la Lisabona din 2010 NATO a devenit o organizație de securitate și apărare [3] și nu este exclus ca în viitor NATO să devină o organizație clasică de asigurare a securității.
Deși emergența crizei Covid-19 a adus critici la adresa activității NATO, ca și alte organizații internaționale, Alianța a depus efortut în monitorizatrea evoluțiaei epidemiei COVID-19 și toate țările membre ale acesteea au luat măsuri preventive[15]. În contextul internațional actual, NATO implică o strânsă cooperare între cele 30 de state membre și cele 20 de state partenere [7].
Pentru o mai bună comprehensiune a implicării NATO în gestionarea crizei Covid-19, apare necesitatea de a face o scurtă analiză a prevederilor stipulate în textul tratatului de constituire a Alianței. Astfel, în conformitate cu articolul 5 din Tratatul Atlanticului de Nord este prevăzut dreptul la autoapărarea colectivă, clarificând responsabilitatea colectivă a alianței de a da răspuns unificat la un atac asupra oricăreia dintre părțile sale. Articolul 3 este, de asemenea, destul de semnificativ, precizând: „Pentru a atinge mai eficient obiectivele prezentului tratat, părțile, separat și în comun, prin intermediul unui ajutor de sine continuu și eficient și de ajutor reciproc, vor menține și își vor dezvolta capacitatea individuală și colectivă de a rezista atacului armat”. Din prevederile stipulate în articolele 5 și 3 reiese că țările membre individuale au obligația în timp de pace de a menține un nivel de receptivitate și pregătire care le permite să abordeze „vulnerabilitățile” în îndeplinirea misiunilor de apărare colectivă. Conform acestei interpretări, articolul 3 completează clauza de apărare colectivă din articolul 5 și arată că menținerea și consolidarea rezistenței statelor membre este, de asemenea, o obligație. Aceasta presupune că „vulnerabilitățile” care pot afecta răspunsul statelor membre în timpul situațiilor de urgență ar trebui eliminate în prealabil pe timp de pace, ca parte a procesului de pregătire a unui sistem rezistent. „Vulnerabilitatea” anticipată de NATO se va schimba treptat cu mediul care înconjoară alianța, așa cum se relevă în noile sale concepte strategice și comunicate la nivel înalt.
În acest context merită atențe reuniunea miniștrilor de externe a statelor membre a Alianței din 2 aprilie 2020. În cadrul acestei reuniuni secretarul general al NATO Jens Stoltenberg a sugerat ca răspândirea bolilor infecțioase, cum ar fi Covid-19, împreună cu cele referitoare la amenințările transfrontaliere, amenințările precum terorismul internațional și atacurile asupra sistemelor spațiale cibernetice și externe, să fie inclusă în categoria vulnerabilităților pentru NATO. Se poate presupune, așadar, că NATO va purta discuții la scară largă privind dezvoltarea rezilienței împotriva epidemiilor [10]. Printre misiunile de bază ale NATO de „apărare colectivă”, „gestionarea crizelor” și „securitate colectivă”, aceste acțiuni pot fi incluse în categoria „gestionarea crizelor”, dar, în viitor, va fi conceput ca răspuns la pandemii precum Covid-19 și va fi derulat ca parte a unei misiuni de „apărare colectivă”.
În cadrul reuniunii miniștrilor de externe NATO din luna aprilie a anului 2020, Comandantul Suprem Aliat Europa (SACEUR) a fost autorizat să efectueze unilateral activități de coordonare pentru transportul aerian și surplusul de mărfuri, ca parte a răspunsului la Covid-19. De asemenea, NATO a format un grup de lucru Covid-19 (CVTF) pentru a accelera procesul decizional al SACEUR. NATO a creat un mediu în care poate reacționa mai rapid ca o alianță militară fără a fi legat prin ajustări de interes politic între țările membre [12].
De la începutul crizei de sănătate, am observat o implicare variată a forțelor armate în lupta împotriva Covid-19, asupra căreia statele au comunicat mai mult sau mai puțin. În multe state europene, armatele au jucat pentru prima dată un rol logistic, cu mișcarea echipamentelor, transferul pacienților, transportul măștilor și / sau (co) organizarea zborurilor de repatriere. În plus, de foarte multe ori, aceștia au oferit îngrijiri în beneficiul civililor: primirea pacienților în spitale militare, înființarea spitalelor de teren și consolidarea unităților de asistență civilă, de exemplu. În unele state, pe lângă forțele interne de securitate, forțele militare au contribuit, de asemenea, la menținerea ordinii, la monitorizarea oamenilor și a proprietăților acestora, până la verificarea respectării măsurilor de izolare [6].
Dincolo de percepția politică potrivit căreia NATO nu a reușit testul de solidaritate, realitățile practice ale pandemiei pun în discuție baza operațională a misiunii de descurajare a NATO: capacitatea de a câștiga forțe cu putere suficientă pentru a descuraja sau respinge orice posibilă incursiune. Rezultatul pandemiei a condiționat țările membre să-și retragă contingentele naționale din misiunile din afara frontierelor NATO pentru a se concentra pe frontul de luptă Covid-19. Norvegia a anulat exercițiul regional de „apărător”, care ar fi trebuit să se desfășoare în martie 2020, iar alte țări, precum Finlanda, au fost reticente în a-și expedia forțele. Principalul exercițiu NATO la nivel european pentru 2020, „European Defender” a fost amânat.
Rolul NATO în criză s-a concentrat în mare măsură pe furnizarea de transport aerian militar pentru a suplimenta resursele civile. Întrucât traficul de pasageri a înregistrat o reducere semnificativă, companiile aeriene civile oferă sprijin sporit pentru transportul de marfă în faza actuală a crizei Coronavirus. Transportul aerian militar a oferit un suport în transportarea bunurilor civile, a pacienților sau a medicamentelor în punctele critice din lanțul de reacție din timpul crizei. La 2 aprilie 2020, capacitatea de mobilitate rapidă aeriană (RAM) a NATO a fost activată de Consiliul Atlanticului de Nord, ceea ce a facilitat posibilitatea de a muta aeroplane militare prin spațiul aerian european. Potrivit lui Camille Grand, secretarul general adjunct al NATO pentru investiții în apărare, „COVID-19 este un scenariu diferit de ceea ce anticipasem [pentru RAM]”.
Pe 10 aprilie 2020, Turcia a inițiat primul zbor COVID-19 folosind RAM în sprijinul Regatului Unit. Potrivit lui Tony Osborne din Aviation Week: aieronava turcească A400M a transportat echipament de protecție medicală destinat Serviciului Național de Sănătate din Marea Britanie”. Turcia, Republica Cehă, Ungaria, Olanda, Norvegia, Slovenia și Statele Unite au trimis asistență medicală și financiară noului aliat al NATO, Macedonia de Nord. De asemenea, Turcia a furnizat, materiale medicale Regatului Unit, Italiei, Spaniei și Muntenegrului și partenerilor NATO din Balcani, inclusiv Muntenegru, Bosnia și Herțegovina, Serbia și Kosovo.Germania, Danemarca și Luxemburg au trimis fani și echipamente de protecție în Italia și Spania [10].
În condițiile crizei Covid-19 a existat o cooperare europeană între statele NATO prin intermediul transportului aerian militar. Astfel, merită atenție cooperarea franco-germană în timpul crizei. „Armata franceză a transportat pacienți cu coronavirus în Germania, în timp ce avioanele de transport militar germane au transportat pacienți din Franța, semnalând strânse legături bilaterale [5]. După cum a susținut Derek Chollet: „Această criză a testat capacitatea NATO de a lua rapid decizii în situații excepționale. Cu toate acestea, natura fără precedent a crizei COVID-19 obligă alianța să se adapteze la noile realități. Capacitatea de a delibera de la distanță prin videoconferință sigură, pe care miniștrii de externe ai NATO au făcut-o, demonstrează că este posibil. Îmbunătățirea vitezei și accesibilității luării deciziilor va consolida și va spori capacitatea NATO de a răspunde la următoarele crize ”[5]. „COVID-19 reprezintă o provocare fără precedent pentru națiunile noastre”, a adăugat el. „Are un impact profund asupra oamenilor și economiilor noastre și impune șocuri istorice asupra sistemului internațional, care ar putea avea consecințe pe termen lung.” El a menționat că, în fiecare țară, armata joacă un rol cheie în sprijinul eforturilor civile împotriva pandemiei. „Și folosind mecanismele NATO, aliații s-au ajutat reciproc pentru a salva vieți”, a adăugat el. Comandamentul NATO – condus de comandantul aliat suprem pentru Europa, generalul Forței Aeriene, Tod D. Wolters a coordonat activitățile dintre cei 30 de aliați. „Forțele militare din toată Alianța au organizat peste 100 de misiuni pentru a transporta personal medical, livrări și capacități de tratament, au facilitat construcția a 25 de spitale de teren, au adăugat peste 25.000 de paturi de tratament și au implicat peste 4.000 de cadre medicale militare în sprijinul eforturilor civile. Transportul aerian militar a fost esențial în lupta împotriva coronavirusului, iar personalul militar s-a implicat în activități de la dezinfectarea spațiilor publice până la controlul trecerilor de frontieră. NATO a contribuit la mobilizarea și coordonarea sprijinului pentru țările aliate ale NATO [11].
Deși Alianța nu are resurse proprii pentru combaterea coronavirusului, intenționează să coordoneze acțiunile țărilor sale membre. Mai exact, NATO va livra rapid echipament medical atunci când este nevoie. „NATO a fost creat pentru a face față crizelor. Deci putem ajuta”, a spus Stoltenberg. Sarcina principală a NATO, potrivit lui Stoltenberg, rămâne descurajarea și apărarea. „Prima noastră prioritate este să ne asigurăm că actuala criză de sănătate să nu devină o criză de securitate” [20]. Alianța a reacționat rapid și eficient pentru a atenua impactul coronavirusului răspândit la începutul anului 2020. Până în prezent, NATO a coordonat bine peste 350 de misiuni pentru transportul de personal medical și consumabile, construirea spitalelor de teren și furnizarea a zeci de mii de paturi de tratament. Demonstrând rolul lor esențial în răspunsul la crize, forțele militare aliate ajută la salvarea de vieți și la stingerea răspândirii și impactului celor mai mortale pandemii într-un secol [8]. În contextul gestionării crizei Covid-19, merită atenție și activitatea laboratorului NATO, a Centrului de Cercetare și Experimentare Maritimă (CMRE), cu sediul în La Spezia, Italia, care a asistt statul american la gestionarea blocajului COVID-19. Colaborarea CMRE cu Universitatea din Connecticut (UConn) a dezvoltat capacitatea de prognozare a extinderii COVID-19. Oamenii de știință din cadrul Centrului și profesorii Universității au contribuit la activitatea Consiliului Academiei de Științe și Inginerie din Connecticut [2].
În condițiile pandemiei COVID-19, miniștrii de externe din 30 de țări membre NATO au organizat o reuniune virtuală la data de 16 aprilie 2020 pentru prima dată în istoria alianței moderată de vicepreședintele executiv al Consiliului Atlantic, Damon Wilson. Macedonia de Nord a participat la ea pentru prima dată ca nou membru NATO. Tema principală a videoconferinței a fost impactul răspândirii rapide a coronavirusului SARS-CoV-2 „asupra disponibilității alianței de a se apăra”. „Este extrem de important ca NATO să poată continua să funcționeze în timpul crizei cauzate de COVID-19. La urma urmei, amenințările și provocările cu care ne confruntăm nu au dispărut”, a declarat secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg[14].
Secretarul general adjunct al NATO, Mircea Geoană, a oferit o imagine de ansamblu asupra rolului NATO în condițiile crizei Covid-19. Potrivit lui Geoană, miniștrii apărării NATO au convenit că „oricine are ceva în exces – pentru că nu toate țările au fost afectate la fel – [ar trebui] să utilizeze mecanismul de coordonare [NATO] și să se asigure că statele care au cea mai mare nevoie să primească sprijin”. De asemenea, Mircea Geoană a menționat că prima reacție a multor guverne la pandemie a fost în mod natural „să aibă grijă în cel mai bun mod de proprii cetățeni”, dar a argumentat că „după primul șoc, am început să ne dăm seama că acesta este un lucru pe care nu îl poți realiza de unul singur …avem nevoie unul de celălalt.” „Nu am fost perfecti”, a argumentat el, „dar cred că, după instinctul inițial de a [se concentra] asupra propriilor noastre [țări], vedem acum de la Statele Unite până la Macedonia de Nord … un sentiment reînnoit de solidaritate ”. Pregătirea continuă este importantă, deoarece „amenințările și preocupările pentru securitatea comună nu au dispărut din cauza pandemie”. Misiunea principală a NATO în acest moment, este „împiedicarea escaladării unei crize globale de sănătate care poate să devină o criză de securitate”. Principala activitate NATO, conform poziției lui Geoană este cea de protejare a unui miliard de oameni” de pandemia coronavirusului.
De asemenea, printre subiectele care vizau gestionarea crizei Covid-19 a fost și aprobarea de către miniștrii de externe ai statelor membre NATO a unor măsuri suplimentare pentru sprijinirea Ucrainei și Georgiei – pe lângă pachetele de ajutor deja existente cum ar fi: exerciții, acces la mai multe programe educaționale NATO, schimbul de date radar, care vor îmbunătăți înțelegerea situației cu activitatea aeriană în regiune”. De asemenea, Alianța va implica mai activ Ucraina și Georgia în exercițiile sale din regiunea Mării Negre [17]. Miniştrii afacerilor externe din ţările membre NATO, reuniţi în videoconferinţă, prima din istoria sa, au dat asigurări că Alianţa rămâne pe deplin operaţională, astfel încât criza de sănătate provocată de coronavirus să nu conducă la o criză de securitate, şi s-au angajat în lupta împotriva COVID-19 prin coordonarea transportului militar folosit pentru evacuarea bolnavilor şi furnizarea de echipamente medicale [13].
Astfel, în contextul crizei Covid-19, NATO și-a asumat responsabilitatea de a întrebrinde următorii pași:
Reducerea bugetelor de apărare. La câteva luni de la emergența Covid-19, o mare parte a economiei globale se confruntă cu o recesiune profundă, al cărei impact, potrivit Fondului Monetar Internațional, poate depăși criza financiară globală din 2008/2009. Datorită necunoscutelor legate de cum va evolua în continuare pandemia, previziunile economice variază între o scădere de 5-10% a PIB-ului global. Odată ce restricțiile naționale de blocare sunt ridicate, guvernele naționale vor trebui să își concentreze energiile politice pe revigorarea productivității economice, încurajarea consumului public, reducerea șomajului în masă și furnizarea serviciilor publice și sociale de bază. În funcție de cât timp Covid-19 continuă să distrugă Europa, America de Nord, Asia și alte continente, redresarea economică va dura ani, nu luni. În ciuda unui sprijin financiar substanțial din partea instituțiilor financiare ale Uniunii Europene, marea majoritate a țărilor europene vor fi extrem de reticente în a-și aloca resursele financiare limitate pentru a îmbunătăți capacitățile naționale de apărare și a menține programe de achiziții costisitoare. Aliații NATO vor trebui să găsească modalități inteligente de a ajusta capacitatea de apărare orientată către amenințările tradiționale de securitate (nucleare, convenționale, cibernetice și hibride) și noile provocări care decurg din schimbările climatice, pandemii, migrația în masă sau tehnologii perturbatoare. Pandemia coronavirusului a schimbat natura percepției amenințărilor în cadrul alianței. Pandemia, amenință securitatea personală și prosperitatea economică a milioane de cetățeni ai statelor membre NATO. Actualmente NATO se confruntă cu testul coronavirusului. Pentru a face față coronavirusului (și viitoarelor focare pandemice) organizația necesită o implicare de capacități militare din partea statelor membre. Dacă considerăm că unul dintre impacturile pandemiei COVID-19 este că cheltuielile militare în multe state membre ale alianței vor fi reduse, atunci este probabil ca acestea să fie dedicate consolidării misiunilor de asistență umanitară / de salvare a dezastrelor, precum și îmbunătățirea securității interne și a protecției frontierelor terestre și maritime. Decizia britanică de a retrage forțele din misiunea de instruire irakiană pentru a le redistribui pentru serviciul intern poate deveni o tendință definitorie în viitor [4].
Leadership fără a conduce. În ultimii ani, relațiile politice dintre cele două părți ale Atlanticului s-au agravat, datorită politicilor tranzacționale ale președintelui american Trump și stilului său de administrare. Solidaritatea transatlantică a atins un punct scăzut de la izbucnirea crizei coronavirusului. În loc să acumuleze solidaritatea politică între cei mai apropiați aliați ai Americii, să ofere sprijin practic europenilor care au nevoie mare (precum Italia și Spania) și să conducă un efort consolidat pentru atenuarea crizei globale de sănătate, președintele Trump a lăsat din abundență clar să se subînțelegă că este preocupat doar de interesele personale și câștigurile politice. Mai semnificativ, președintele american a continut să pună la îndoială amenințarea pandemiei. Perspectiva construirii unei mari coaliții condusă de SUA pentru combaterea Covid-19, folosind, de exemplu, NATO sau o coaliție a celor dispuși, pare îndepărtată. Între timp, există dovezi că SUA sunt afectate dramatic de pandemie; atât din punct de vedere al numărului de persoane infectate, cât și, mai pe larg, din punct de vedere economic și politic. Economia Americii pare a fi pe punctul de a suferi o lovitură majoră, cu consecințe potențiale pe termen lung pentru statutul său de lider mondial. În cele din urmă, țările din NATO și UE, unde guvernele gestionează grav criza coronavirusului, schimbările de conducere de top ar putea să apară și în țările din NATO, iar sistemele de sănătate publică sunt puternic stresate, guvernele nu dispun de resurse financiare pentru relansarea economiei naționale. Indiferent de căderea politică pe termen lung a crizei actuale a sănătății pentru țările membre NATO, reputația Americii de lider global a avut deja un efect grav.
Unitate și coeziune intra-alianță, doi termeni – pe care NATO îi folosește în mesajele sale strategice. Înainte de pandemia coronavirusului, problemele controversate au variat de la intervenția Turciei în Siria și împărțirea sarcinilor până la modul de a răspunde provocărilor de securitate de la granițele de sud ale NATO. În centrul acestor probleme și al dezacordurilor politice conexe, se află un consens extrem de fragil asupra amenințărilor de bază ale NATO și a modului de a le da răspuns. Cu siguranță, aceste și alte dezacorduri politice nu vor dispărea în viitor, dar rivalitatea intraeuropeană în ceea ce privește accesul la fonduri financiare și modalitățile de recuperare economică sponsorizate de UE va apărea puternic în momentul în care blocajele naționale vor fi ridicate.
De asemenea, merită atenție prezența dezacordurilor între aliații NATO cu privire la relațiile lor viitoare cu China. Înainte de izbucnirea Covid-19, Washingtonul a presat capitalele europene din greu să interzică tehnologiile Huawei G5 pe piețele lor. Sub presiunea SUA, China a fost descrisă drept „concurent strategic agresiv” în documentele NATO. Dar acest punct de vedere va fi la fel de puternic susținut de toți aliații acum, când Beijingul a acordat un sprijin medical considerabil Europei? În imp ce conducerea comunistă a Chinei nu va reconsidera obiectivele strategice pe termen lung ale țării, în absența unui rol credibil al conducerii SUA în această situație de urgență globală, este posibil ca o serie de aliați europeni să fie tentați să se uite mai mult la Beijing și ceva mai puțin la Washington, pe măsură ce se absorb. În prezent, este dificil de apreciat modul în care pandemia globală va afecta relația Occidentului cu Rusia. Mult va depinde de gradul în care Rusia este afectată de boală și dacă președintele Putin va fi pregătit să folosească actuala dispoziție politică de gestionare a crizelor în Europa pentru a-și semnala disponibilitatea pentru „cooperarea de urgență” cu unele țări europene . Cu toate acestea, ar trebui să ne așteptăm ca el să încerce să beneficieze de actuala turbulență politică din SUA. Pentru ca acest lucru să se întâmple, ne putem aștepta ca Putin să sublinieze importanța ridicării sancțiunilor economice împotriva Rusiei.
Capacitatea forțelor militare ale NATO. Forțele militare (și familiile lor) nu sunt imune la boli. Măsurile de carantină și un număr din ce în ce mai mare de personal militar infectat pot pune în pericol grav planificarea, desfășurarea și operarea forțelor, precum și activitățile logistice, de aprovizionare și transport. Performanța continuă a activelor cheie (de exemplu, forțele speciale, unitățile de comandă și control și forțele de rachete) sunt vulnerabile, deoarece necesită cunoștințe și instruire specializate, ceea ce înseamnă că unitățile infectate nu pot fi ușor înlocuite. Alianța a început deja să simtă efectele pandemiei. Norvegia a apelat la un exercițiu regional important (Cold Defender 2020) și un alt exercițiu major „European Defender”, care vizează demonstrarea atât a rezolvării ferme a NATO față de Rusia, cât și capacitatea SUA de a consolida rapid continentul, a fost restructurată. Între timp, Comandamentul European al SUA a publicat o listă cu alte exerciții planificate de mult timp care vor fi anulate sau amânate până la sfârșitul acestui an. La 25 martie 2020, Pentagonul a ordonat tuturor forțelor americane din străinătate să rămână timp de 60 de zile; adică nu au voie să se deplaseze în nicio direcție. Deciziile britanice, germane și olandeze de retragere a forțelor rămase din misiunea de instruire a NATO în Irak, pentru a le redistribui pentru servicii interne, pot fi urmate de alți aliați NATO. De asemenea, trebuie să se aștepte că alte misiuni și operațiuni în străinătate, cum ar fi operațiunile NATO în Afganistan, trebuie să facă față amânării planurilor de rotație și retragere a trupelor din cauza măsurilor de carantină care au afectat atât trupele, cât și forțele de securitate afgane. Mai mult decât atât, Germania, Franța și Italia au început să se bazeze pe militarii lor pentru a înființa facilități medicale și pentru a asigura transportul în sprijinul spitalelor de acasă.
Acțiunile NATO pe falia sudică. În ultimii ani, NATO a privit frontierele sale de sud în primul rând prin prisma amenințării terorismului, a migrației ilegale. De la caz la caz, Aliații au decis să contribuie la stabilizarea țărilor din Orientul Mijlociu și din Africa de Nord prin programe de formare și consolidare a capacității de securitate. În viitor, pregătirea politică a Aliaților NATO de a desfășura forțe și resurse militare în regiunea sudică s-ar putea micșora. Acest lucru se datorează faptului că, în primul rând, resursele financiare și militare vor fi probabil limitate, astfel încât guvernele naționale se vor confrunta cu alegeri politice dure; și, în al doilea rând, țările din Orientul Mijlociu și din Africa de Nord ar putea fi nevoite să se ocupe cu un număr în creștere exponențial de infecții cu Covid-19. Un scenariu cel mai rău ar fi cu siguranță un focar agresiv de infecții cu coronavirus în țări precum Egipt, Algeria sau într-unul din taberele de refugiați din Liban, Iordania sau Siria. Într-un astfel de scenariu, țările europene ar avea în vedere cel mai probabil operațiunile solide de control al frontierei pentru a împiedica fluxurile masive de migranți infectați să intre pe țărmurile Europei [1].
Pe măsură ce cazurile de Covid-19 s-au răspândit în Europa, amenințând viața a 1 miliard de oameni în țările membre, NATO, ca mecanism de apărare colectivă, a menținut o prezență scăzută, poate datorită principiului că fiecare țară are autoritate asupra îngrijirii sale medicale, publice și sănătate. Chiar și atunci când OMS a avertizat la jumătatea lunii martie că „Europa a devenit acum epicentrul pandemiei”, organul suprem de decizie, Consiliul Atlanticului de Nord (NAC), nu a început să discute despre izbucnirea Covid-19.
COVID-19 prezintă un nou set de provocări de securitate. Șocurile cauzate de pandemie deschid noi zone de vulnerabilitate pentru familia euro-atlantică, multe dintre ele putând fi exploatate de Rusia și China prin campanii hibride. Rezistența la activitatea hibridă este esențială pentru asigurarea statelor pregătite pentru toate provocările militare. Strategia NATO din 2015 pentru combaterea războiului hibrid trebuie actualizată pentru a include lecțiile învățate referitoare la COVID-19 și intensificarea activității hibride rusești și chineze împotriva NATO, UE și statele membre ale acestora. Trebuie să se acorde prioritate creării de capacități suficiente în cadrul flancul estic al NATO, care să permită statelor cele mai expuse să fie rezistente împotriva riscurilor și amenințărilor hibride [18].
Finanțarea suficientă a apărării într-un mediu de securitate post-COVID transformat este esențială dacă membrii NATO Flankul de Est își îndeplinesc obligațiile și angajamentele din articolul 5 și non-articolul 5. Din acest motiv, angajamentul de investiții al Summit-ului de la Wales Summit (DIP) ar trebui actualizat pentru a reflecta noile perspective economice globale. Liniile directoare convenite privind alocarea a două procente din PIB pentru apărare sunt valabile numai în contextul creșterii economice proiectate. Creșterea cheltuielilor pentru apărare presupune, probabil, mai multe capacități și consolidate. Pentru a evita acest scenariu, toți aliații NATO ar trebui să ia în considerare angajamentul de a spori cheltuielile cu apărarea în termeni reali, inclusiv în perioadele de creștere economică negativă. Presiunea durabilă asupra cheltuielilor ce vizează apărarea va fi cu siguranță resimțită în toată Alianța. Aliații Europei Centrale și de Est vor fi probabil și mai afectați. Acestea vor avea nevoie de investiții semnificative în noi sisteme și platforme interoperabile NATO. Aceste țări vor trebui să dezafecteze simultan echipamentele militare moștenite și fabricate de sovietici, care consumă o bună parte din resursele lor. NATO ar trebui să acorde prioritate consolidării capacităților de apărare ale statelor sale membre ale Flancului de Est. Având în vedere deficitul de finanțare, singura cale de urmat este aceea de a împărți sarcina consolidării capacității. Aceasta ar însemna inițierea și derularea de proiecte comune de consolidare a capacității multinaționale în cadrul NATO, precum și cadrul de cooperare structurată permanentă a UE (cu condiția să nu se suprapună). Cheltuirea mai bună înseamnă, așadar, cheltuirea împreună și partajarea capacităților. Proiectele de dezvoltare a capacităților comune ar trebui să devină prioritare. Acest lucru este relevant în special în ceea ce privește construirea militară continuă a prezenței înaintate de către NATO (în Marea Baltică) și a prezenței adaptate (în Marea Neagră), așa cum s-a convenit la Summit-ul din Varșovia din 2016. Aceasta este o componentă importantă a descurajării consolidate a NATO și a posturii de apărare care i-ar permite să facă față oricărei provocări din partea Estului și a Rusiei revanchiste, în special. În mod ideal, acest lucru ar fi realizat la nivel regional pentru a permite cooperarea între aliații din Marea Baltică și Marea Neagră.
Flancul estic al Alianței Atlantice și cel mai vulnerabil la activitățile subversive rusești și chineze. China încearcă să pătrundă în țările din Marea Neagră în primul rând prin mijloace economice, folosind investițiile străine directe ca instrument principal pentru asigurarea impactului pe termen lung. Criza COVID-19 va cauza complicații suplimentare, deoarece va deschide noi oportunități pentru lărgirea și exploatarea vulnerabilităților țărilor din Marea Neagră.
O descurajare mai puternică ar necesita o adaptare a Procesului de planificare a apărării NATO, în special obiectivele de capacitate ale membrilor flancul estic. Adaptarea militară estică ar fi deosebit de utilă în ceea ce privește prioritizarea achizițiilor militare viitoare, având în vedere resursele financiare limitate ale acestor țări și investițiile enorme necesare pentru rearmarea forțelor lor armate. Prioritizarea descurajării în planificarea apărării – concentrându-se în același timp pe partajarea costurilor prin proiecte de construire a capacității comune și investiții în apărarea comună – este singura cale posibilă pentru membrii flancul estic al NATO într-un context strategic post-COVID [19].
Reforma apărării în rândul membrilor estici ai NATO și partenerii valoroși ai NATO în Europa de Est este o activitate neterminată, cu cele mai bune rezultate încă de ajuns. COVID-19 prezintă provocări noi și complexe atât pentru aliați cât și pentru securitatea națională și poate fi privit ca un catalizator perfect pentru schimbare. NATO, fără îndoială, trebuie să încerce să aducă schimbări, în special în Europa Centrală și de Est, unde instituțiile de apărare sunt încă subreformate și sub-transformate. Transformarea rapidă a instituțiilor de apărare va asigura că statele sunt mai bine pregătite într-un mediu de securitate agravat de COVID-19.
Concluzii
Modul în care diferiți actori (națiuni) își organizează abordarea cuprinzătoare și mecanismele de răspuns la criză pentru a combate criza COVID-19 ar trebui analizat și studiat cu atenție, deoarece există lacune privind organizarea, punerea în aplicare a interfețelor și optimizarea crizei prin mecanisme de răspuns pentru a combate provocările acesteea. Situațiile de criză oferă o oportunitate de învățare profundă, pe termen lung și sistematică, de la combaterea COVID-19 până la combaterea amenințărilor hibride, a conflictelor și a războiului [16]. Lecția principală de până acum este prezența unei strânsă legătură între eforturile civile de a combate criza de sănătate și capacitatea militarilor de a sprijini aceste eforturi[11]. NATO nu își poate schimba responsabilitatea de bază în apărarea statelor membre, dar există motive întemeiate pentru a consolida în continuare cooperarea dintre societatea civilă care combate o criză de sănătate și capacitățile militare care oferă sprijin acestor eforturi civile.

Bibliografie
1. Babst S. The coronavirus pandemic hits NATO: Five potential implications. https://www.europeanleadershipnetwork.org/commentary/the-coronavirus-pandemic-hits-nato-five-potential-implications/
2. Coronavirus response: NATO scientists help Connecticut forecast the spread of COVID-19. https://www.nato.int/cps/en/natohq/news_177078.htm
3. Gestión de Crisis en la OTAN. https://iugm.es/wp-content/uploads/2016/07/06-08_05_2015.pdf
4. Gvosdev N.K. The effect to Covid-19 on the Alliance . https://www.fpri.org/article/2020/03/the-effect-of-covid-19-on-the-nato-alliance/
5. Laird R. NATO and the Coronavirus Crisis: An Input to Crisis Management Learning. https://sldinfo.com/2020/04/nato-and-the-coronavirus-crisis-an-input-to-crisis-management-learning/
6. Le monde militaire face au Covid-19https://theconversation.com/le-monde-militaire-face-au-covid-19-141181
7. L’OTAN, UN ACTEUR DE LA GESTION DU SPECTRE EN EUROPE. https://www.anfr.fr/toutes-les-actualites/actualites/lotan-un-acteur-de-la-gestion-du-spectre-en-europe/
8. Mesterhazy A. 2020 – THE ROLE OF NATO’S ARMED FORCES IN THE COVID-19 PANDEMIC

https://www.nato-pa.int/document/2020-role-natos-armed-forces-covid-19-pandemic-mesterhazy-091-dsc-20-e

9. Miniştrii de externe au salutat Macedonia de Nord ca nou membru al Alianţei Nord-Atlantice. https://www.jurnal.md/ro/news/587c12010020c812/nato-se-implica-in-lupta-impotriva-pandemiei-si-lucreaza-pentru-ca-aceasta-criza-sa-nu-se-transforme-in-una-de-securitate.html
10. Ministros de defensa de la OTAN evaluarán la respuesta de la alianza al coronavirus. https://www.aa.com.tr/es/mundo/ministros-de-defensa-de-la-otan-evaluar%C3%A1n-la-respuesta-de-la-alianza-al-coronavirus/1805128
11. NATO Defense Ministers Discuss Alliance” s Covid-19 Response. April 15, 2020. https://www.defense.gov/Explore/News/Article/Article/2151837/nato-defense-ministers-discuss-alliances-covid-19-response/st-COVID environment
12. NATO’s Response to the Coronavirus Pandemic: Security Implication for Japanhttps://www.spf.org/iina/en/articles/nagashima_01.html
13. NATO se implică în lupta împotriva pandemiei şi lucrează pentru ca această criză să nu se transforme în una de securitate
14. NATO și UE pe fundal de coronavirus. https://moldova.europalibera.org/a/nato-%C8%99i-ue-pe-fundal-de-coronavirus/30608266.html
15. Réponse de l’OTAN au COVID-19. https://www.nato.int/cps/fr/natohq/news_174271.htm?selectedLocale=fr
16. The COVID-19 crisis situation – a hybrid warfare perspectivehttps://www.hybridcoe.fi/news/the-covid-19-crisis-situation-a-hybrid-warfare-perspective/
17. Виртуальное заседание НАТО на фоне COVID-19: о чем шла речь? https://www.dw.com/ru/%D0%B2%D0%B8%D1%80%D1%82%D1%83%D0%B0%D0%BB%D1%8C%D0%BD%D0%BE%D0%B5-%D0%B7%D0%B0%D1%81%D0%B5%D0%B4%D0%B0%D0%BD%D0%B8%D0%B5-%D0%BD%D0%B0%D1%82%D0%BE-%D0%BD%D0%B0-%D1%84%D0%BE%D0%BD%D0%B5-covid-19-%D0%BE-%D1%87%D0%B5%D0%BC-%D1%88%D0%BB%D0%B0-%D1%80%D0%B5%D1%87%D1%8C/a-53000312
18. Коронавирус меняет планы учений США и НАТО: меньше участников, операции — только на мореhttps://www.kurier.lt/koronavirus-menyaet-plany-uchenij-ssha-i-nato-menshe-uchastnikov-operacii-tolko-na-more/
19. НАТО готовится к долгосрочным последствиям пандемии COVID-19https://www.pravda.com.ua/rus/news/2020/05/12/7251384/
20. Столтенберг заявил о дееспособности НАТО, несмотря на коронавирусhttps://www.dw.com/ru/%D1%81%D1%82%D0%BE%D0%BB%D1%82%D0%B5%D0%BD%D0%B1%D0%B5%D1%80%D0%B3-%D0%B7%D0%B0%D1%8F%D0%B2%D0%B8%D0%BB-%D0%BE-%D0%B4%D0%B5%D0%B5%D1%81%D0%BF%D0%BE%D1%81%D0%BE%D0%B1%D0%BD%D0%BE%D1%81%D1%82%D0%B8-%D0%BD%D0%B0%D1%82%D0%BE-%D0%BD%D0%B5%D1%81%D0%BC%D0%BE%D1%82%D1%80%D1%8F-%D0%BD%D0%B0-%D0%BA%D0%BE%D1%80%D0%BE%D0%BD%D0%B0%D0%B2%D0%B8%D1%80%D1%83%D1%81/a-52982555