Op-ed #WPS2020: Elena Mârzac – Egalitatea de gen, reforma sectorului de securitate și apărare, buna guvernare
Astăzi, 28 Octombrie, 2020 a început conferinţa ştiinţifico-practică internaţională „Agenda Femeile, Pacea şi Securitatea: asigurarea securităţii umane, promovarea păcii durabile şi prevenirea conflictelor”.
Primul atelier la tema „Egalitatea de gen, reforma sectorului de securitate și apărare, buna guvernare” a fost moderat de Elena Mârzac, Directoarea Executivă a CID NATO.
Includerea perspectivei de gen și participării echitabile în sectorul de securitate este o componentă importantă a reformei de securitate. Un sector de securitate care are la baza securitatea umană ia în considerare diferite necesități ale femeilor, bărbaților, băieților și fetelor și asigură că egala participare a femeilor răspunde la necesitățile populației în scopul stabilirii unei societăți mai sigure și mai pașnice. Integrarea perspectivei de gen în sectorul de securitate este esențială deoarece trebuie respectate principiile universale ale drepturilor omului, întrucât acolo unde atât bărbații, cât și femeile sunt implicate sunt rezultate mai bune. Includerea femeilor ridică eficacitatea operațională, furnizarea experienței, cunoștințelor și intereselor femeilor și bărbaților în diverse operațiuni.
Încadrarea egalității de gen în obiectivele și prioritățile reformei de apărare, permite o capacitate mai bună de a răspunde la diferite nevoi de securitate și apărare în cadrul societății, precum și îmbunătățește eficacitatea operațională și creează o forță de apărare reprezentativă.
Forțele armate, poliția și alte structuri din sectorul de securitate într-o democrație politică ar trebui să reflecte societatea care este stabilită pentru a proteja, inclusiv apărarea valorilor sale fundamentale, cum ar fi cetățenia și egalitate. O componență de gen mai echilibrată favorizează coeziunea și eficacitatea în operațiunile multidimensionale de pace.
În condițiile prezenței amenințărilor hibride, sectorul de apărare trebuie să facă față violenței sexuale, bazată pe principiul de gen, violarea masivă drepturilor omului, crizelor umanitare, epidemii, abuz sexual etc.
Beneficiile securității reprezentative (care include principiul geografic, sex, religie, etnii) sunt în oferirea unei securități care răspunde la diverse necesități și îmbunătățește încrederea civililor și apartenența locală.
La general vorbind, deschiderea pozițiilor pentru femei permite accesul la resurse umane adiționale și la oportunitatea de a selecta un personal calificat.
Luând în considerare componența de gen de la etapa inițială de formulare a politicilor se crează o bază solidă pentru un proces de reformare a sectorului de securitate care să răspundă la problematica de gen și la diverse nevoi de securitate.
În acest context, dacă problematica de gen este inclusă în documentele strategice, se vor produce consecințe la toate nivelurile instituționale, iar acest fapt este determinant în contextul în care funcționalitatea instituțiilor implică participarea atât a factorilor de decizie din cadrul acestora, cât și a tuturor subdiviziunilor.
Deși elaborarea de legi și politici care să reflecte egalitatea de gen nu este suficientă în sine, aceasta este o condiție prealabilă necesară pentru a permite și a declanșa schimbări la niveluri operaționale și practice.
În timp ce executivul și parlamentul au responsabilitatea principală în această privință, actorii independenți de supraveghere, ar fi organizațiile de femei și alte grupuri ale societății civile, pot juca, de asemenea, un rol important în promovarea schimbării politice și legislative prin eforturile de advocacy.
Integrarea egalității de gen în reformele sectoriale înseamnă: includerea egalității de gen ca obiectiv fundamental al oricăror reforme sectoriale, cum ar fi reforma forțelor armate, poliția, sectorul justiției, managementul frontierelor, să se asigure că instituțiile răspund în mod eficient nevoilor întregii populații, inclusiv ale femeilor, bărbaților, fetelor și băieților, indiferent de originea socială, originea etnică, religie sau locul de reședință; consolidarea mecanismelor de bună guvernare la nivel național și local, să facă instituțiile mai reprezentative prin garantarea egalității de șanse pentru toți membrii personalului, inclusiv pentru bărbați, femei și grupurile subreprezentate, și prin combaterea tuturor formelor de discriminar; să includă egalitatea de gen ca principiu de bază în toate cursurile de formare de bază și de formare continuă; integrarea problemelor de gen în evaluarea reformei.
Comunicarea și explicarea scopului activităților și deciziilor luate este obligația guvernelor democratice și este un indicator de bună guvernare. Scopul acestei comunicari este de a obține competența și credibilitatea în stabilirea legitimității și importanței deciziilor de lungă durată, precum și depășirea obstacolelor în procesul reformei sectorului de securitate.
În ultimii ani, recunoscându-se valoarea comunicării eficiente, un număr din ce în ce mai mare de activități de comunicare au fost concepute și integrate într-un număr și tipuri tot mai mare de eforturi de dezvoltare bazate și orientate spre societate. Acestea însă sunt nesistematice și tind să se concentreze mai mult pe transmiterea de informații decât pe stabilirea unor mecanisme de feedback eficiente. Drept rezultat, interesul și cunoștințele cetățenilor față de subiectele și deciziile în domeniul securității, inclusiv aspectele de gen este foarte scăzut. Lipsa interesului față de subiectele de securitate și apărare este direct interdependent cu lipsa conștientizării la nivel guvernamental a valorii procesului de comunicare strategică pe subiecte de securitate și de gen.
Așa cum comunicarea strategică este direcționată spre „câștigarea inimilor și creierilor”, unul din scopurile principale e sa contribuie la imaginea pozitivă a sectorului de securitate, contracararea stereotipurilor și la obținerea suportului pentru acțiunile întreprinse de către instituții, inclusiv în ceea ce privește aspectele de gen.
Comunicarea strategică poate contribui la succesul acțiunilor din cadrul politicilor publice, strategiilor, și anume: strategiilor și planurilor la asigurarea faptului că acțiunile politicilor/proiectelor sunt realiste, adecvate mediului de securitate și celui informațional, condițiilor culturale, sociale și politice, percepțiilor eficiente prin conștientizarea și înțelegerea între membrii/partenerii strategiilor/programelor și beneficiarii acestora.
La nivel național, StratCom are două scopuri și valori. Pe deoparte, să consolideze cetățenii prin idee comuna inspirată, durabilă și strategică, ca platformă pentru implementarea Planului Național de Implementare a Rezoluției 1325. La a fel, poate fi fortifcată cooperarea și coeziunea în realizarea scopurilor strategice la nivel guvernamental și la nivel de societate.
La nivelul instituțiilor (ministere, forțe armate, poliție), StratCom este un instrument de strategie de dezvoltare organizațională, care răspunde la întrebări precum: de ce avem nevoie de femei în forțele armate? cum femeile și bărbații contribuie de comun în cadrul sectorului de securitate? cum se asigură securitatea umană de către Ministerul de Interne? etc.
În acest sens, este foarte important să se promoveze și să se conștientizeze Agenda FPS în mod regulat și divers și să se identifice mai multe modalități de impact pentru a răspunde stereotipurilor existente. De asemenea, este necesar să se promoveze cercetarea pe teme tangențiale dimensiunii de gen în sectorul securității.
Instituțiile implementatoare a PNA-lui ar trebui să analizeze lecțiile învățate și cele mai bune practici în domeniul formării și consolidării capacităților de integrare aspectelor de gen în politicile sale. Experiențele împărtășite de campionii bărbați și modelele femei de urmat sunt deosebit de utile în promovarea schimbării în societate. În cele din urmă, instituțiile și societatea civilă de profil ar trebui să cerceteze în mod regulat percepțiile femeilor și bărbaților din sector, pentru a obține o înțelegere mai bună și mai actualizată a subiectului. Informațiile care rezultă din această cercetare ar trebui să servească drept bază pentru planurile de acțiune, politici și alte activități
Totodată, este necesar de a colabora cu organizațiile societății civile pentru a elabora o strategie de comunicare privind FPS, cu accent pe rolul femeilor ca actori, ci nu pur și simplu ca victime. Strategia va viza, de asemenea, sporirea sprijinului pentru integrarea dimensiunii de gen.
În calitatea mea de co-directoare a proiectului și coordonatoare din partea societății civile în cadrul procesului de elaborare a PNA-lui, aș vrea să evidențiez rolul societății civile în facilitarea dialogului între instituțiile guvernamentale și donatori, ce a permis crearea unei platforme de comunicare interinstituțională și a dialogului între sectorul guvernamental și cel asociativ, realizându-se un schimb de expertiză și transmitere a cunoștințelor prin informare și sensibilizarea instituțiilor. La fel, organizațiile societății civile de profil s-au implicat activ în lobby și susținerea pentru implementarea PNA-lui, dezvoltarea de materiale pentru sprijinirea formării capacităților de implementare a Rezoluției CS ONU 1325, educarea și formarea pe subiectele Agendei Femeile, Pacea și Securitatea (FPS), implicarea în implementarea anumitor acțiuni din PNA, elaborarea de studii, ghiduri tematice, îndrumări etc., monitorizarea și urmărirea implementării planului la nivel național și cel instituțional.
Întrucât voința politică este un factor-cheie pentru punerea în aplicare, este încă necesar să se încurajeze factorii de decizie să sprijine această Agendă prin evitarea fenomenului „plafonului de sticlă”. Deși recunoaștem că este nevoie de timp și efort pentru a schimba percepțiile și comportamentul (în special în instituțiile de apărare), există unele acțiuni imediate care ar putea oferi cunoștințe de bază privind integrarea dimensiunii de gen în sectorul securității. S-ar putea lua unele măsuri concrete pentru a aborda barierele identificate PNA, în special modul de promovare a perspectivei „femeilor ca agent al schimbării”; Următoarea provocare este lipsa resurselor dedicate implementării PNA RCSONU 1325, care este deosebit de relevant pentru țările aflate în tranziție, precum Moldova. Aceasta nu are doar o componentă financiară, ci și în contextul reformei administrației publice centrale, efectele unui buget insensibil asupra Agendei WPS nu oferă resurse umane calificate pentru a face față direct problemelor.