Pastila #8. De ce semnarea acordului dintre R. Moldova și FRONTEX reprezintă un avantaj pentru securitatea frontierei?

29 august 2022

Comments are off for this post.
Pastila #8. De ce semnarea acordului dintre R. Moldova și FRONTEX reprezintă un avantaj pentru securitatea frontierei?

De ce semnarea acordului dintre R. Moldova și FRONTEX reprezintă un avantaj pentru securitatea frontierei? Este tema din cadrul rubricii ,,Pastila de securitate”, o campanie de informare, realizată în parteneriat cu CID NATO în R. Moldova şi Divizia Diplomație Publică a NATO.

Ce este FRONTEX? E o abreviatură a Agenției Europene pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă. Entitatea în cauză a fost înființată în 2004, având ca scop sprijinirea statelor membre UE și a țărilor asociate spațiului Schengen în asigurarea securității la frontierele externe ale spațiului de liberă circulație al UE.

Până în 2020, personalul agenției număra aproximativ 1 000 de membri, aproape un sfert dintre aceștia fiind detașați din statele membre și urmând să revină la locurile de muncă din țările lor după încheierea mandatului la Frontex.

Urmare a mai multor schimbări ale contextului regional de securitate, unele chiar forțate, numărul personalului Agenției depășește 2000 de membri. Din cei cca 600 de membri Frontex care sunt detașați pe diverse segmente de frontieră ale UE, mai mult de jumătate sunt trimişi în România și Republica Moldova, adică 240 și respectiv 80. Acest lucru are loc în contextul conjuncturii regionale de securitate, mai cu seamă a conflictului armat din Ucraina.

Relația de jure și de facto a Poliției de Frontieră şi a Agenţiei Frontex datează din anul 2008, an în care a fost semnat primul aranjament de lucru între entități. Odată cu semnarea documentului a fost lansată cooperarea oficială dintre cele două instituţii, precum şi dezvoltarea graduală a acesteia pe durata anilor. Ulterior, în martie 2009, a fost semnat Planul de cooperare dintre Serviciul Grăniceri la acea vreme (azi Poliţia de Frontieră) şi Agenţia Frontex, plan în care era prevăzut un set de măsuri orientate spre dezvoltarea capacităţilor instituţionale ale autorităţii de frontieră a Republicii Moldova.

Planul prevedea 5 dimensiuni distincte de colaborare și anume:

1. Schimbul de informații situaționale, produse, servicii și alerte relevante
2. Analiza riscurilor și informațiilor
3. Proiecte și operațiuni comune
4. Instruire și formare profesională
5. Cercetare și dezvoltare

Dimensiuni care, în linii mari, au rămas de actualitate și operaționalitate curentă.

Astfel, în baza planului agreat, poliţiştii de frontieră au participat și participă la diverse proiecte şi măsuri operaţionale, organizate de către Agenţia Frontex, realizându-se totodată schimbul de date pe filiera de securitate frontalieră.

Ofiţerii sunt antrenaţi în diverse activităţi de instruire în domeniul analizei de risc, în identificarea documentelor de călătorie false, depistarea mijloacelor de transport furate, instruirea personalului în conformitate cu rigorile UE, în aplicarea standardelor comune în dresajul câinilor de serviciu etc.

Apogeul conlucrării Poliției de Frontieră cu Agenția Frontex este întrevederea din 11 iulie 2022, sub egida Consiliului pentru Justiție și Afaceri Interne a UE, a ministrului moldovean al afacerilor interne Ana Revenco cu omologii săi. Întâlnirea a fost precedată de o primă ședință a acelui HAB de securitate, solicitat și creat la Chișinău, altfel spus a unui centru regional de interconexiune a diverselor structuri ce vin cu suport specific pentru R. Moldova pe dimensiunea de securitate internă și a managementului frontierelor. Deci, R. Moldova devine un pol de atracție regională de securitate și afaceri interne, supraveghere și control la frontalieră.

http://https://www.youtube.com/watch?v=xkED1M23p4M