Lansarea studiului ”Percepția populației despre amenințări și instituții de securitate ale Republicii Moldova”

8 octombrie 2021

Comments are off for this post.
Lansarea studiului ”Percepția populației despre amenințări și instituții de securitate ale Republicii Moldova”

Astăzi 8 octombrie, a fost lansat Studiul ”Percepția populației despre amenințări și instituții de securitate ale Republicii Moldova”. Studiul a fost realizat în cadrul proiectului ”Percepția populației despre amenințări și instituțiile de securitate ale Republicii Moldova”, finanțat de Black Sea Trust Fund și Konrad Adenauer Stiftung, gestionat de Centrul de Informare și Documentare NATO în cooperare cu Centrul pentru Prevenirea Conflictelor și Early Warning (București).

Moderatoarea evenimentului a fost Dr. Rodica PANTA, Coordonatoare de programe CID NATO.
Cu discurs de inaugurare a venit în fața participanților la eveniment domnul Igor ȘAROV, Rectorul Universității de Stat din Moldova. Domnul Șarov a apreciat colaborarea Universității de Stat din Moldova cu Centru de Informare și Documentare privind NATO considerînd-o una durabilă și sustenabilă. De asemenea, domnul rector a menționat despre deschiderea recentă a unui nou program de masterat ”Studii de Securitate”, în cadrul Facultății de Relații Internaționale, Științe Politice și Administrative. În acest context, evenimentul de lansare a studiului, are o importanța majoră pentru mediul academic.

În partea a doua a evenimentului, a fost prezentat studiul de către echipa de autori și experți:
Elena MÂRZAC, Directoare executivă, CID NATO
Doamna Elena a menționat că este un sondaj specializat pe subiecte de securitate și apărare desfășurat în premieră. În 2018 a mai fost organizat un sondaj la comanda CID NATO, dar era mai mult orienat spre identificarea pecepțiilor față de cooperarea cu NATO și întelegerea de către cetățeni a subiectelor de securitate. Este un proiect de cercetare și colaborare, extins la nivelul societății civile, care vine în sprijinul procesului de evaluare și reformare a sectorului de securitate din Republica Moldova și a eforturilor autorităților resposnabile de consolidare și dezvoltarea capacităților de apărare a statului și asigurare unui nivel de siguranță cetățenilor săi. În ultimele luni am realizat cartografierea tuturor organizațiilor neguvernamentale și grupurilor de reflecție care se ocupă de subiecte din sfera securității, dar și a centrelor academice și de cercetare care există în Republica Moldova. A fost creată platforma societatii civile în domeniul securității, realizat un studiu de analiză a sectorului de securitate și anlizate provocările în domeniu. Plus pentru a avea un tablou mai larg și a întelege necesitățile și percepțiile cetatenilor față de amenințările de securitate și a încrederea în instituțiile de securitate. A fost organizat unui sondaj de opinie pentru a afla care sunt preocupările și percepția societății față de sectorul de apărare și securitate.
Viorel CIBOTARU, Director al Institutului European de Studii Politice din Moldova.
Domnul Cibotaru a menționat că studiul realizat în cadrul acestui proiect este parte a unui proces complex și continuu. De asemenea, în conformitatea cu experiența pe care o are, a subliniat că orice politică inclusiv în domeniul securității și apărării trebuie să să aibă baze reale, percepțiile cetățenilor, drepturile cetățenilor etc. Scopul sondajului și a studiului este să ajute la elaborarea politicilor. Domnul Cibotaru consideră că în rezultatele sondajului se remarcă dinamica schimbărilor în atitudinile cetățenilor față de pericole și amenințări reale sau posibile. Această schimbare a fost posibilă datorită proceselor politice care s-au defășurat.
Iulian CHIFU, Președintele Centrului pentru Prevenirea Conflictelor și Early Warning (București))
În perioada mai – iunie 2021, Centrul de Prevenire a Conflictelor și Early Warning (București) împreună cu Centrul de Informare și Documentare privind NATO în Moldova, a desfășurat proiectul ”Percepția populației despre amenințări și instituțiile de securitate ale Republicii Moldova”. Este un proiect de cercetare și colaborare, extins la nivelul societății civile, care vizează realizarea unui exercițiu de elaborare a Strategiei de Securitate Națională a Republicii Moldova. Astfel, proiectul a avut la bază organizarea unui sondaj de opinie pentru a afla care sunt preocupările și percepția societății față de sectorul de apărare și securitate. Sondajul a fost organizat de către CBS Axa pe un eșantion de 1029 de persoane, stratificat, probabilistic, cu o eroare de 3%. Interviurile s-au realizat față în față, în perioada 20-29 iulie, în limbile română și rusă pe următoarele blocuri:
– Gradul de informare, sursele și preocupările
– Teme legate de identitate și autoidentificare
– Orientarea strategică a Republicii Moldova
– Amenințările convenționale
– Relații cu terțe state
– Amenințări de securitate – interne, externe și societale
– Transnistria și soluții la problema nistreană
– Încrederea în instituțiile de securitate
– Așteptări de la instituțiile de politică externă, securitatea și apărarea
– Corupția
Domnul Chifu a menționat că analiza relevă falii majore în societate, accentuate și de faptul că sondajul a fost efectuat la finalul unei campanii electorale care a polarizat puternic populația – deși nu a avut decât tangențial teme securitare.
În al doilea rând, s-a observat un nivel redus al culturii de securitate la nivelul populației, și asta indiferent de studii și pregătire sau activismul la nivelul inițiativelor economice. Pe de altă parte, gradul de maturitate al populației se regăsește în preocupările pentru elementele de siguranță individuală și a familiei, de identitate și apărare a modului de viață democratic, dar și ale problemelor de zi cu zi.
Cea mai spectaculoasă titrare despre sondaj este faptul că Rusia reprezintă amenințare principală, la capitolul amenințărilor convenționale provenite de la state și organizații. Și este adevărat, pe răspunsul specific, Rusia întrunește însă doar 24,1%, urmată de organizațiile teroriste, cu 20%. Dacă analizăm integrat întrebarea, și SUA, și NATO au puțin peste 10% și aceste răspunsuri, coroborate cu altele referitoare la separatism și Transnistria sau la orientare strategică, nu marchează altceva decât falia din societate.
Înțelesul rezultatului este faptul că există circa 24%, români basarabeni cu precădere, dar și 20% minorități și cei autoidentificați moldoveni care văd amenințarea venind de la Rusia și respectiv de la „Occidentul dur” – SUA/NATO, portretizate de propaganda rusă din Republica Moldova ca principală amenințare.
Cele mai preocupante concluzii – care reflectă deopotrivă dezinteresul autorităților, nivelul scăzut al culturii de securitate dar și acțiunea eficientă de ani de zile a propagandei ruse și abundenței de fake news la Chișinău – sunt cele legate de greșelile fundamentale la nivelul soluțiilor de securitate. La baza acestor erori stă propaganda de după 1989 care a ridicat neutralitatea constituțională – discutabilă, prin prisma prezenței trupelor străine / ruse în regiunea separatistă nistreană – la rang de soluție de securitate inventată. Evident că nu e soluție de securitate pentru că nimeni nu a recunoscut-o vreodată internațional și nimeni nu o respectă în sens larg, respectiv nu o garantează. Apoi neutralitatea, alături de independența și asigurarea singură a tuturor nevoilor de securitate presupune, în egală măsură, investiții enorme în securitate și apărare de către Republica Moldova, de una singură, fapt care nu se regăsește niciodată în bugetul național, apărarea și securitate fiind întotdeauna cenușăresele bugetului.
În fine, Transnistria e privită ca amenințare de securitate, inclusiv prin prisma prezenței trupelor ruse staționate în raioanele de Răsărit ale Republicii Moldova, iar ca soluție, populația plasează cu o majoritate zdrobitoare, deși cu relativă egalitate – statul unitar și integrarea fără statut special și un statut special de tipul celui al Găgăuziei. Este respins fără drept de apel statul independent sau federalizarea – de jure și de facto.

Prezentările autorilor au fost continuate de discuții și intervenții din partea reprezentanților instituțiilor de stat și a finanțatorilor.

Sanda SANDU, Coordonatoarea Programului ”Parteneriatul Estic și Societatea Civilă” a Fundației Konrad Adenauer din Republica Moldova.
Doamna Sanda Sandu a evidențiat că obiectivele proiectului se aliniează cu eforturile Fundației Konrad Adenauer în susținerea guvernării din sectorul de Securitate din Republica Moldova și în același timp în consolidarea capacităților societății civile în acest sector. Pe parcursul acestui an au fost implementate mai multe initiative care vor fi de folos atât pentru reprezentații instituțiilor statale, cât și pentru mediul academic. A fost creată Platforma Societății Civile în sectorul de Securitate și apărare dar și elaborate un set de studii de care pot beneficia actorii publice din Republica Moldova.
Studiu care este lansat astăzi este util și pentru parteneri de dezvoltare și pentru guvernare. A fost menționat faptul că o importanța considerabilă o au politice publice care sunt bazate pe datele cantitative. Acest studiu reprezintă o sursă prețioasă pentru a înțelege percepția populației și problemelor curente din sectorul de Securitate. Așadar, opiniile cetățenilor sunt foarte pragmatice despre așa amenințări precum corupția, frauda bancară și securitatea economica în general. Deci, este nevoie de restructurare și reformare a unei securității de bază a cetățenilor și să fie contracarată corupția.

Gheorghe OARZA, Colonel, Șeful Direcției Politică de Apărare și Planificare a Apărării, Ministerul Apărării al Republicii
Domnul Oarză a transmis felicitările din partea Ministerului Apărării și aprecierea eforturilor depuse în elaborarea sondajului și studiului. De asemenea a menționat că astfel de sondaje ajută organizațiilor de profil dar și autorităților publice locale pentru a înțelege opinia populației despre sectorul de securitate. Mai mult decât atât acesta reprezintă un instrument vital în elaborarea documentelor strategice cu importanța majoră pentru sectorul de securitate și apărare. La fel studiul ajuta la stabilirea priorităților în viitor. Asemenea inițiativă sunt salutate de Minister, de oarece societatea civilă va avea un loc important în dezvoltarea sectorului de securitate.

Andrei POPOV, Șeful Departamentului Cooperare Multilaterală, Ministerul Afacerilor Externe și Integrării Europene al Republicii Moldova
Din numele MAEIE domnul Popov a menționat importanța studiului și pentru politica externă a statului, reieșind din conținutul sondajului unde se regăsesc și teme legate de cooperarea cu NATO.
Acum MAEIE este în proces de adoptare a noului IPAP care reglementează aceasta cooperare și acest studiu arată clar percepția cetățenilor relațiilor RM-NATO. Deci, se vede că există un scepticism a cetățenilor față de NATO, rezultat din perioadă sovietică, dar și datorită propagandei externe. Domnul Popov a menționat necesitatea de a combat stereotipul conform căruia – NATO aduce război. Acesta a devenit un obstacol în dezvoltarea relațiilor externe. ”NATO- este razboi” trebuie să transformăm în ”NATO – este un partener de încredere al RM. Deși NATO prin diverse proiecte arata o deschidere către cooperarea cu RM, cetățenii sunt influențati de mass-media și nu de documentele oficiale elaborare de Ministere. Deci, acest studiu reprezintă un ajutor în înțelegerea percepției populației și în elaborarea strategiilor de comunicare mai eficiente.

Lilian CARP, Președintele Comisiei securitate națională, apărare și ordine publică a Parlamentului Republicii Moldova
Domnul Carp a precizat că acest studiu arată cât de mult Republica Moldova este supusă fenomenului dezinformării și manipulării din exterior. În baza studiului pot fi elaborate documente strategice în domeniul securității și apărării reieșind din faptul că sunt expuse opiniile cetățenilor referitor la amenințările la adresa statului. Comisia va trebuie să atragă o atentie mai mare mass-mediei pentru a controla dezinformarea și a crește credibilitatea populației în structurile statale. Deci, asemenea studii comlexe arată ce trebuie de făcut, ajută instituțiilor de stat să înțeleaga mai profund opiniile populației și ce politici publice trebuie sa fie elaborate.

Ștefan ȚÎBULEAC, Șeful Serviciului Consiliului Suprem de Securitate al Aparatului Președintelui Republicii Moldova
Șeful Serviciului Consiliului Suprem de Securitate a menționat importanța platformei societății civile în sectorul de Securitate și necesitatea implicării mai active a sectorului civic în domeniul securității și apărării statului. Activitățile din ultimile luni au adus multe studii valoroase pentru instituțiile de stat din punct de vedere practic și pregătesc terenul pentru o eventuală revezuire a documentelor strategice. Rezultatele sodajului ajută la identificarea amenințărilor, riscurilor și vulnerabilităților și facilitează reformarea sectorului de securitate.

Bogdan RODEANU, Vicepreședintele Comisiei de Apărare a Camerei Deputaților, România.
Domnul Rodeanu din numele Parlamentului României a salutat inițiativa societății de ajuta la reformarea sectorului de Securitate. Rezultatele acestui studiu confirmă aspirațiile noii guvernări de la Chișinău și în special direcția dezvoltării a statului. Se observă preocuparea cetățenilor în domeniile corupției și securității economice ce trebuie reformate. Sunt elemente care arată că tarile noastre se aseamănă în prioritățile de politică internă și externă. Domnul deputat a exprimat deschiderea Romaniei în ceea ce privește elaborarea documentelor strategice de tip european.

Evenimentul a fost urmat de runda întrebărilor și raspunsurilor din partea reprezentaților mass-mediei, societății civile și mediului academic.
Participanții au menționat necesitatea includerii în programa școlară și universitară a disciplinei ”cultura de securitate”.

Sondajul poate fi vizualizat: https://infocenter.md/wp-content/uploads/2021/08/Date-Studiu-Strategia-de-Securitate.pdf

Studiu poate fi accesat aici:

Ro – https://drive.google.com/file/d/1VE03W8GYYszFvQlanJwOxSrWFdE0vhmi/view?usp=sharing

En – https://drive.google.com/file/d/1Duxqmhpc90pZ262kLDW9Hy1He_0gIxtn/view?usp=sharing

Proiectul este finanțat de Black Sea Trust al German Marshall Fund și Konrad Adenauer
Stiftung – KAS.