PROMOVAREA REZILIENȚEI ÎN DOMENIUL SECURITĂȚII PRIN CERCETARE. Masă rotundă

15 decembrie 2021

Comments are off for this post.
PROMOVAREA REZILIENȚEI ÎN DOMENIUL SECURITĂȚII PRIN CERCETARE. Masă rotundă

În data de 14 decembrie, Centrul de Informare și Documentare privind NATO, în parteneriat cu Oficiul de Legătură NATO (OLN) din Republica Moldova, Institutul de Cercetări Juridice, Politice și Sociologice, Ministerul Educației și Cercetării al Republicii Moldova și TVR Moldova a organizat masa rotundă ”Promovarea rezilienței în domeniul securității prin cercetare”.
Evenimentul este finanțat de Divizia de Diplomație Publică a NATO, în cadrul proiectului Promovarea rezilienței în domeniul securității prin cercetare și a fost organizat pentru a analiza și a aduce în atenția publicului subiectul rezilienței și importanța fortificării acesteia în domeniul securității și apărării al Republicii Moldova.
Objectivele proiectului sunt:
1. Îmbunătățirea înțelegerii mediului de securitate. Ne propunem să informăm publicul larg cu privire la situația actuală din sectorul securității naționale.
2. Creșterea gradului de conștientizare cu privire la provocările actuale și emergente. Ne propunem să avem o dezbatere deschisă între părțile interesate cu privire la ceea ce ar trebui să facem pentru a le depăși.
3. Consolidarea încrederii și credibilității față de NATO. Lipsa de cunoaștere a provocărilor de securitate regională și națională, precum și dezinformarea privind cooperarea cu NATO au fost observate în mod repetat în ultimul deceniu. Acest lucru creează o situație în care reticența față de NATO este generată de lipsa de informații fiabile și obiective care ar trebui comunicate din surse credibile.
În prezent, nu există nicio cercetare publică recentă axată în mod cuprinzător pe reziliența în materie de securitate națională. Centrul de Informare și Documentare privind NATO din Republica Moldova prin implementarea acestui proect a efectuat o cercetare care a abordat următoarele subiecte:
• Reziliența din perspectiva securității: aspecte teoretice și practice.
• Tendințe de măsurare și monitorizare a rezilienței.
• Cartografierea sistemului de securitate și apărare a Republicii Moldova și valorificarea rezilienței în acest sector.
• Comunicarea strategica – instrument de fortificare a rezilienței informaționale
• Parteneriatele NATO: beneficiile și impactul pentru consolidarea rezilienței din sectorul de securitate al Republicii Moldova
• Reziliența securității naționale a republicii moldova în contextul reconfigurării mediului de securitate regională în perioada pandemiei COVID-19.

La eveniment au fost prezenți reprezentanți ai mediului academic, ai societății civile și ai instituțiilor guvernamentale. Toți participanții au subliniat importanța reziilienței în cadrul sectorului de securitate. Discuțiile au contribuit la realizarea unui studiu nu numai teoretic, dar și practic ce urmează să fie publicat la începutul anului 2022.
În contextul de securitate caracterizat de manifestări hibride ale actorilor statali și non-statali, “reziliența și securitatea nu sunt concepte incompatibile”. Astfel, reziliența nu trebuie considerată o alternativă la securitatea națională, ci, dimpotrivă, un mod inovativ de asigurare a acesteia care ar asigura descurajarea și contracararea adversarilor “hibrizi” cu o gamă largă de instrumente, rezultat al interconectării dintre sectoarele civile (publice și private) și sectorul militar. Astfel, reziliența presupune mai mult decât capacitatea militară propriu-zisă, deoarece include utilizarea tuturor resurselor unui stat, dar și capacitatea acestuia de a le valorifica. Reziliența presupune pregătirea și capacitatea de rezistență a instituțiilor civile și pregatirea societății de a sprijini efectiv acțiunile guvernului, a institutiilor din sectorul de securitate.
Experții și speak-erii au constatat:

– În domeniul securității, reziliența analizată din perspectiva capacității sistemelor se referă la faptul: (-) de a face față/a rezista la provocările din mediul extern; (-) de a se adapta la schimbările în dinamică a unui sistem sau a unei situații în evoluție; (-) de a se schimba sau transforma, în sensul de a deveni mai puternice, de exemplu, în fața noilor provocări de securitate.
-Reziliența are o semnificație teoretică și o valoare aplicativă comportând o pronunțată încărcătură științifico-practică.
-Conceptul reziliența este actual și în cadrul organizațiilor internaționale ca parte a agendei lor de securitate și a procesului de elaborare a politicilor
– Punctul forte al agendei de reziliență a NATO se referă la domeniul pregătirii civile în contextul creșterii amenințărilor teroriste și hibride. Iar preocupările vizavi de securitatea cibernetică a devenit unul dintre domeniile în care NATO își poate valorifica puterea colectivă pentru a aborda vulnerabilitățile critice ale aliaților și partenerilor individuali și pentru a le consolida reziliența.
– Reziliența presupune conlucrarea/cooperarea la trei niveluri – (1) stat/instituții, (2) societate cu organizațiile societății civile, companii, sindicate și, respectiv, (3) cetățean. Iar condiția fundamentală pentru cooperare este încrederea în autoritate.
-Reziliența necesită un aport consistent din partea educației și cercetării, urmează să fie fortificată prin educație și strategii, ca societatea să poată restarta lucrurile. Procesul conține atât aspecte tehnologice cât și aspectele juridice.
-Reziliența este o componentă importantă și în prevenire nu doar de contracarare a amenințărilor.
-Reziliența operațională a spațiului informațional reprezintă un punct fix de menținere a ordinii de drept.
-Măsurarea rezilienței și cuantificarea acesteia poate fi un instrument analitic util din care se pot desprinde lecții pentru intervențiile de dezvoltare, pentru că indicatorii de reziliență trebuie să satisfacă un anumit număr de caracteristici. Plus, măsurarea rezilienței ne permite să evaluăm și indicatorii de asigurare a securității sau cei de insecuritate, ori ne duce la concluzia că țările cu un nivel ridicat de reziliență, de regulă, se află în topul celor zece țări cu indicii ridicați privind buna guvernare și respectarea libertăților și drepturilor fundamentale ale omului sau asigurarea securității umane.

– Securitatea și apărarea Republicii Moldova sunt vulnerabile.
– Sistemul naţional de securitate și apărare al Republicii Moldova parcurge un proces plurivalent de identificare a reformei instituționale potrivită pentru fortificarea acestuia, dat fiind faptul că se confruntă cu o multitudine de provocări de ordin geopolitic care s-au amplificat în perioada pandemiei globale generată de noul tip de coronavirus COVID-19, dar și de noile tulpini ale acestuia.
– Reziliența și modernizarea în sectorul de securitate și apărare sunt absolut indispensabile în cazul Republicii Moldova
-Reziliența în cazul Republicii Moldova trebuie să se bazeze pe un suport politico-juridic contemporan (nu cel din secolul trecut și nici din primul deceniu al secolului XXI), care să țină cont de noile pericole reale și potențiate la adresa Republicii Moldova.
-Fortificarea rezilienței națională necesită înțelegerea capacității de rezistență a statului pe diferite domenii.
– Parteneriatul Republicii Moldova cu NATO are la bază respectarea statutului de neutralitate, a integrității și suveranității statului nostru. Republica Moldova nu intentionează să adere la NATO și colaborează cu Alianța prin diverse instrumente în scopul reformării și modernizării sectorului de securitate și apărare națională, în conformitate cu noile provocări ale mediului de securitate. Totodată, țara noastră ar putea prelua bunele practici de sporire a rezilienței de la statele membre și partenere NATO, fiind esențială valorificarea intrumentelor existente pe care le oferă NATO pentru reformarea sectorului de securitate și contracarare amenințărilor în adresa securității.
-Cooperarea Republicii Moldova cu NATO, se axează pe avansarea procesului de reformare și modernizare a sectorului de securitate și apărare națională. Parteneriatul țării noastre cu Alianța are drept scop întărirea capacităților noastre de apărare și securitate, pentru a consolida reziliența instituțiilor democratice, pentru a contribui la stabilitatea regională, pentru a crește nivelul interoperabilității militare, astfel, promovind imaginea pozitivă a Republicii Moldova pe arena internațională.
-Republica Moldova, care se confruntă cu amenințări hibride, nivel scăzut al culturii de securitate în sensul explorării mediului informațional și utilizarea rețelelor de socializare, dezinformarea și știrile false, intensificarea atacurilor anumitor entități statale la adresa valorilor democratice și interesului național, este necesar să-și dezvolte mecanismul de răspuns.

Recomandările experților și speakerilor:

-modernizarea sectorului de securitate și apărare sunt absolut indispensabile Republicii Moldova.
-crearea unui suport politico-juridic contemporan, (cel din secolul trecut și nici din primul deceniu al secolului XXI este depășit), care să țină cont de noile pericole reale și potențiate la adresa securității naționle a RM.
împărtășirea și în continuare a beneficiiile cooperării Moldovei cu NATO, pentru a aduce NATO mai aproape de atenția populației.
-avansarea discuției publice cu privire la modul în care țara ar trebui să avanseze și să devină mai reziliență dintr-o perspectivă strategică.
-instituirea unui proces de comunicare strategică la nivel național reprezintă o măsură eficientă pe termen lung în contracararea amenințărilor hibride, precum și în sporirea rezilienței și consolidarea coeziunii societale și dezvoltarea principiilor de comunicare strategică.
aplicarea comunicării strategice ca instrument național, dar și la nivel regional, va contribui la transformarea mediului de securitate regional, împreună cu factorii economici, diplomatici și de descurajare a informațiilor, va dezvolta reziliența și va asigura protecția și prezentarea intereselor vitale ale statului atât populației, cât și partenerilor externi.
colaborarea și preluarea bunelor practici de institiționalizare și aplicare practică a elementelor de comunicare strategică și de răspuns la amenințările hibride de la organizațiile specializate (Centrul de Excelență pentru StratCom al NATO, East StratCom al UE, Centrul European de Excelență pentru Combaterea Amenințărilor Hibride etc ), organizatii internaționale (NATO, UE, ONU etc), dar și statele partenere ( de ex. Marea Britanie, Tarile Baltice, Ucraina, Georgia etc ).
realizarea unor cercetări integrative în domeniul rezilienței sectorului de securitate, profunde a populației la care vor participa sociologi, psihologi, sociologi etc.
-implimentarea unor măsuri eficiente pentru a educa populația și a disemina rezultatele cercetării, pentru a ajuta populația să înțeleagă adevărul și interesul național al Republicii Moldova.
-implicarea autorităților, a Consiliului Suprem de securitate, în mod special, în fortificarea rezilienței în domeniul securității
-modernizarea ”Concepției securității naționale”.
-continuarea cercetărilor teoretice expuse la masa rotundă cu o aplicabilitate practică.