Provocări la adresa edificării spațiului comunicațional comun România – Republica Moldova. Elemente de război informațional în Republica Moldova la adresa României

29 martie 2018

Comments are off for this post.
Provocări la adresa edificării spațiului comunicațional comun România – Republica Moldova. Elemente de război informațional în Republica Moldova la adresa României

Prezentul volum este rezultatul derulării unui proiect finanțat de către Ministerul Românilor de Pretutindeni „Edificarea unui spațiu comunicațional comun tributar identității și intereselor românilor de pe cele două maluri ale Prutului”, implementat de către Centrul de Prevenire a Conflictelor și Early Warning București și de Institutul de Politici Publice Chișinău, în parteneriat cu alte organizații ale societății civile din Republica Moldova, printre care Centrul de Informații și Documentare NATO Chișinău, Consiliul Coordonator al Audiovizualului și portalul de știri deschide.md.

Edificarea unui spațiu comunicațional comun reprezintă un demers disjuns din nevoia de a reflecta realitatea obiectivă cu care se confruntă vasta comunitate de români din Republica Moldova. Fie că vorbim despre sprijinul unor interese legitime sau despre provocări la adresa unor obiective cardinale pe calea dezvoltării politice, economice și sociale, devine tot mai clar că o serie de factorii externi exercită un rol nefast, coroziv, ce contribuie la polarizarea, ori dezagregarea unei societăți aflate pe o falie geopolitică tot mai activă.

Traiectoria europeană și euroatlantică a Republicii Moldova este brăzdată de impedimente, care deși s-au dovedit a fi adesea rodul unor imixtiuni exogene, nu trebuie singularizate în tabloul clinic general. Acest context vădește în egală măsură incapacitatea sistemelor interne de a răspunde prompt și eficient, sau de a desfășura acțiuni specifice de profilaxie. În atari condiții, spațiul public din Republica Moldova capătă valențele unui adevărat poligon al propagandei și dezinformării ce aduce atingere nu doar intereselor pragmatice ale României și Republicii Moldova, ci chiar acelor dimensiuni profunde, sacrosante, ce țin de identitate, limbă și valori perene. Mai mult, cum 80% din știrile și informațiile vehiculate în spațiul public al Republicii Moldova sunt produse în Rusia, potrivit datelor Consiliului Coordonator al Audiovizualului din Republica Moldova, e de înțeles și legitimă preocuparea pentru formulele de discreditare și atac la adresa valorilor românești în Republica Moldova, cu impact asupra întregului spațiul public de limbă română.

Provocarea ține în special de faptul că informația este folosită ca vehicul de manifestare a ostilității, în sensul operaționalizării sale într-un alt mod decât cel care exprimă o realitate, cu scopul de a dezinforma, folosind tehnici precum intoxicarea și propaganda neagră. În acest context este necesară o cartografiere a spațiului mediatic din Republica Moldova, în sensul monitorizării atacurilor mediatice/informaționale la adresa românilor (din Republica Moldova și România deopotrivă), istoriei, limbii, identității românești, precum și la adresa intereselor României. Totodată, va fi realizat un inventar al temelor predilecte utilizate ca formulă de subminare a intereselor comunității de români, precum și a mijloacelor de combatere a unor astfel de narative.

Este, totodată, deosebit de important efortul de creștere a nivelului de conștientizare cu privire la existența și agresivitatea comunicării patologice în spațiul public din Republica Moldova, atât în rândul cetățenilor, dar mai ales al reprezentanților din mass-media autohtonă. Este ceea ce am făcut aici printr-un vast studiu de monitorizare dirijată la nivelul mass mediei de limbă română, de limbă rusă sau a informațiilor bilingve prezentate în Republica Moldova de televiziuni, radiouri, presă scrisă, portaluri de știri și media electronică. Nu am urmărit cartografierea pe dimensiunea social media în acest demers. Iar secvența urmărită a constat în temele indicate mai sus, care se constituie în capitole în prezenta carte, respectiv identificarea formelor și temelor de atac la istoria românilor, România ca stat, românii și identitatea românească, instituțiile fundamentale românești, limba română, politica externă a României, discutarea opțiunii unioniste ca atac la adresa statalității Republicii Moldova, sau lipirea unor evenimente negative de imaginea României și asocierea românilor cu aceste elemente, sau ocultarea argumentelor și componentelor de comportament al României și asumarea acestor acțiuni în spațiul negativ.

Pe fond, statul român trebuie să se asigure de menținerea unor legături strânse cu diaspora, astfel încât interferența cu elementele specifice culturii societăților în care trăiesc să nu erodeze ireversibil fibra identitară, să simtă că fac parte dintr-un popor care își respectă valorile, asigurând astfel perpetuarea identității naționale. Conștientizarea apartenenței la un popor, la o cultură, cu toate dimensiunile asociate – istorie, limbă, religie, tradiții etc. – este esențială în cazul românilor din diaspora, inclusiv din perspectiva transmiterii acestor valori la generațiile viitoare.

Cartea poate fi descărcată Provocări la adresa edificării spațiului comunicațional comun