Rezultatele Summit-ului NATO de la Varșovia
Alianța Nord-Atlantică a publicat comunicatul oficial al summit-ului de la Varşovia, care prezintă toate deciziile luate în cadrul acestei reuniuni la nivel înalt. Comunicatul îl găsiți aici
„Misiunea esenţială a NATO rămâne neschimbată: să se asigure că alianţa rămâne o comunitate fără precedent bazată pe libertate, pace, securitate şi valori comune, inclusiv libertatea individuală, drepturile omului, democraţia şi statul de drept,” se afirmă în declaraţia finală.
Vineri, la Summit-ul NATO, liderii statelor membre au decis să își întărească prezența militară a Alianței în Est, cu patru batalioane din Polonia, Estonia, Letonia și Lituania, pe bază de rotație – începând cu anul următor. De asemenea, au fost de acord să dezvolte o prezență adaptată în partea de sud-est a Alianței. Aliații au declarat, de asemenea, Capacitatea Operațională Inițială a rachetelor balistice de apărare NATO, și au pledat pentru consolidarea apărării cibernetice și a recunoscut spațiul cibernetic ca un nou domeniu operațional.
Sâmbătă, liderii au luat decizii privind proiectarea stabilității prin sprijinirea partenerilor – inclusiv elaborarea unui acord de a începe formarea capacității de construcție în interiorul Irakului. Liderii, de asemenea, au decis că avioanele de supraveghere NATO AWACS vor furniza informații Coaliției globale pentru a contracara ISIL, și au fost de acord cu crearea unei prezențe maritime extinse în Marea Mediterană.
Tot sâmbătă, aliații și partenerii care contribuie la misiunea de sprijin Resolute NATO în Afganistan, s-au întâlnit cu președintele și Directorul Executiv, al Ghani Abdullah. Aceștia au convenit să continue misiunea de sprijin Resolute după anul 2016, și-au confirmat angajamentele de finanțare pentru forțele afgane, până în 2020. Ultima sesiune a summit-ului a fost o reuniune a Comisiei NATO-Ucraina. Liderii aliați au analizat situația de securitate cu președintele Poroșenko, a salutat planurile guvernului de reformă și a aprobat un pachet de asistență cuprinzătoare pentru Ucraina.
În marja reuniunii, Secretarul General a semnat o declarație comună cu președintele Consiliului European și Comisia Europeană, cu referire la Parteneriatul între NATO și Uniunea Europeană la un nivel nou și ambițios. Declarația stabilește domeniile în care NATO și UE vor intensifica cooperarea – inclusiv securitatea maritimă și combaterea amenințărilor hibride.
Documentul final conţine mai multe referiri la prezenţa NATO în zona Mării Neagre.
„Ca parte a structurii de forţe a NATO (…) a fost stabilit în România comandamentul unei divizii multinaţionale pentru sud-est, care va prelua comanda unităţilor de integrare ale forţelor NATO şi pentru a oferi opţiuni flexibile de comandă şi control regional.”
Un alt paragraf al declaraţiei finale consemnează dezvoltarea de către NATO a unei „prezenţe avansate în partea de sud-est a teritoriului Alianţei. Măsuri corespunzătoare, adaptate regiunii Mării Negre, inclusiv iniţiativa românească de a înfiinţa o brigadă multinaţională pentru a ajuta la îmbunătăţirea formării integrate a unităţilor aliate aflate în subordonarea comandamentului Diviziei Multinaţionale din Sud-Est.”
Declaraţia finală consemneză şi trecerea în subordinea NATO a comandamentului asupra sistemului antirachetă din Europa, inclusiv sistemele Aegis adaptate pentru uz terestru (Aegis Ashore) care sunt instalate la baza de la Deveselu (România).
Documentul face referire şi la relaţiile organizaţiei de securitate cu Republica Moldova.
Republica Moldova are dedicat în premieră un articol din cele 139 ale declaraţiei finale şi este cuprinsă în alte două, ca şi în toate declaraţiile alături de Georgia şi Ucraina. Acestea sunt:
Art 116. În Ţara Galilor am extins Iniţiativa de construcţie a Capacităţilor de Apărare şi securitate conexă pentru Republica Moldova. De atunci, Aliaţii şi partenerii au oferit expertiză şi sfaturi pentru a sprijini procesul de reformă a apărării în curs pentru a întări capabilităţile forţelor armate ale Republicii Moldova şi întregului sector de Apărare. Aliaţii rămân angajaţi în această întreprindere pentru ca statul să se poată bucura de un viitor stabil, sigur şi prosper în conformitate cu valorile noastre comune, împărtăşite de democraţiile europene. Pentru a realiza un asemenea viitor, este important ca Republica Moldova să rămână angajată în implementarea reformelor în beneficiul cetăţenilor săi. Mulţumim Republicii Moldova pentru contribuţia sa la operaţiunilor conduse de NATO.
Art 24. Continuăm să susţinem dreptul tuturor partenerilor noştri de a face alegeri independente şi suverane în politica externă şi de securitate, fără presiuni şi coerciţie externă. Rămânem angajaţi în sprijinul nostru pentru integritatea teritorială, independenţa şi suveranitatea Armeniei, Azerbaijanului, Georgiei şi Republicii Moldova. În acest context, continuăm să sprijinim eforturile pentru o soluţionare paşnică a conflictelor din Caucazul de Sud ca şi din Republica Moldova, pe baza principiilor şi normelor dreptului internaţional, a Chartei ONU, a Actului Final de la Helsinki. Cerem părţilor să se angajeze constructiv şi cu voinţă politică reînnoită în soluţionarea paşnică a conflictelor în cadrul de negociere stabilite.
Art 82. (…) Valoarea adăugată a NATO contribuie la eforturile comunităţii internaţionale prin abilitatea de a oferi asistenţă pentru reforma apărării şi sfaturi în mod coerent, capacitatea recunoscută de a antrena şi dezvolta forţe locale inclusiv în cele mai dificile circumstanţe, precum şi educaţie în domeniul Apărării. Iniţiativa de construcţie a capacităţilor de Apărare şi conexe adoptată în Ţara Galilor s-a dovedit un instrument important pentru a ajuta la proiecţia stabilităţii, oferind sprijin pentru Georgia, Irak, Iordania şi Republica Moldova. Ne angajăm să dezvoltăm mai departe resursele adecvate şi eforturile noastre de creştere a capacităţilor.
Acţiunile Rusiei au constituit un alt subiect major de discuţie în cadrul reuniunii, iar în declaraţie se afirmă că „Activităţile şi politicile recente ale Rusiei au redus nivelul stabilităţii şi securităţii, a crescut imprevizibilitatea şi a schimbat mediul de securitate,” NATO criticând dur întărirea de Rusia a capacităţilor militare din peninsula Crimeea.
„Vom continua să sprijinim eforturile regionale ale statelor riverane Mării Negre care vizează asigurarea securităţii şi stabilităţii. De asemenea, vom intensifica dialogul şi cooperarea cu Georgia şi Ucraina în această privinţă.”
În cadrul Summit-ului Alianţa a semnalizat foarte clar şi explicit Rusiei că acţiunile sale în “zona gri” constituie provocări la adresa securităţii Aliate şi determină reacţii în teritoriul aliat, că sunt considerate încălcări ale regulilor dreptului internaţional şi ale angajamentelor Rusiei şi că nu poate exista parteneriat cât acest comportament continuă. Mai mult, statelor partenere ale NATO – cu precădere Ucraina şi Georgia care aspiră să devină membri ai NATO, Republica Moldova fiind citată în acelaşi spaţiu de fiecare data – Alianţa le asigură dezvoltarea capacităţilor de apărare şi rezilienţa, inclusiv prin exerciţii şi antrenamente pe teren.
Nu e vorba despre garanţii de Securitate tip articol 5, nu e vorba despre implicarea directă a trupelor aliate dincolo de training şi exerciţii, asistenţă în reforma sectorului de Securitate, ci de sprijin pentru dezvoltarea propriilor capabilităţi ale partenerilor şi a capacităţii de a rezista în faţa Rusiei. De asemenea nu este de neglijat sprijinul politic – documentele aliate sunt explicite şi presiunea asupra Rusiei inclusiv prin limbajul acestor documente este evidentă – dar şi prin afirmarea explicită a dreptului oricărui stat suveran de a alege liber soluţia sa de securitate, deci de a se alătura Alianţei dacă aşa consideră.