Workshop: elaborarea Planului național de implementare a Rezoluției 1325 a Consiliului de Securitate al ONU

Workshopul: elaborarea Planului național de implementare a Rezoluției 1325 a Consiliului de Securitate al ONU, activitate parte din proiectul Planul Național al Republicii Moldova de implementare a Rezoluției 1325 a Consiliului de Securitate al ONU – care este realizat cu suportul Ministerului Apărării al Republicii Moldova, în colaborare cu Institutul pentru Securitate Inclusivă (ISI) și Centrul de Informare și Documentare privind NATO din Moldova (CID NATO). Obiectivul principal al proiectului este să asiste Guvernul Republicii Moldova, cât și reprezentanții societății civile la elaborarea planului național inter-instituționale de implementare a rezoluției 1325. Proiectul este divizat în patru etape, iar prima cuprinde organizarea întâlnirilor cu reprezentanții instituțiilor de stat și societății civile, precum și, organizarea unui workshop de 3 zile. La data de 26 octombrie curent, a avut loc prima zi a workshopului care va dura pînă la data de 28 octombrie. Obiectivele acestuia sunt următoarele: obținerea mai multe cunostințe privind provocările asupra securității Republicii Moldova și rolul femeilor în procesul de prevenire și transformare, precum și, participanții vor face cunoștință cu instrumentele care îi vor ajuta să aplice Rezoluția 1325 în contextul Republicii Moldova.
Acest workshop este organizat pentru reprezentanții instituțiilor de stat și societății civile care au tangențe cu implementarea Rezoluției 1325. Iar vorbitorii din cadrul primului workshop au fost Elena Mârzac, Director Executiv CID NATO, care a prezentat proiectul; Jacqueline O’Neill, Director al Institutului pentru Securitate Inclusivă, care a vorbit despre rolul Inclusive Security în acest proiect și cum urmează acesta să se implice; Gheorghe Galbură, Viceministrul Apărării al Republicii Moldova a accentuat importanța unui asemenea Plan, precum și, a Rezoluției 1325, salutând implicarea fiecărei instituții, întrucât un asemenea plan necesită colaborare pe termen lung.
Un alt vorbitor a fost Zorana Antonijevic, expert regional, care a vorbit despre Serbia, ca un exemplu pentru Republica Moldova. Serbia fiind țara în care societatea civilă este foarte implicată în acest proces, iar PNA al Serbiei a contribuit la înțelegerea subiectelor sensibile legate de gender, unul din cele mai importante fiind violența asupra femeilor, care în prezent este foarte bine mediatizat și discutat atît la nivel local, cât și regional. De asemenea, a fost menționat că orice plan necesită participare din partea atât a insituțiilor guvernamentale, cât și a societății civile. Alte succese în ceea ce privește Serbia este că Poliția a fost transformată într-un un serviciu pentru comunicate, această instituție fiind cea care discută probeleme existente cu cetățenii; militarizarea societății; cât și obținerea nivelului 0 toleranță împotriva violenței domestice, asupra minorilor, de stradă.
Sabine Freizer, Consilier pentru Pace și Guvernarea Regională a UN Women a explicat ce reprezintă Rezoluția 1325, pilonii și descrierea acestora; planurile naționale existente în lume și mai exact, 62 de țări au acest plan, printre care 17 țări din UE, organizații internaționale precum NATO; de asemenea 29 de țări membre din OSCE la fel dețin planul respectiv, iar 2 dintre cele mai recente care au adoptat unul sunt Ucraina (2016) și Tajikistan (2015). Un alt punct important discutat a fost și impactul pe care l-ar avea un astfel de plan pentru Republica Moldova. Astfel că, mai multe femei ar fi implicate în poltică; mai multe femei în organele polițienești și armată; mai multe femei angajate în negocierile 5+2; sprijinirea participării femeilor în dezvoltarea încrederii.
Natalia Albu (Academia Militară a Forțelor Armate) a vorbit despre implicarea femeilor în deomeniile ce țin de Securitatea națională, iar un subiect aparte a fost Strategia privind asigurarea egalității de gen. Un subiect bine desfășurat la această temă fiind identificarea problemelor care ar putea să se regăsească în strategie, cea mai importantă de la care pornește tot fiind: nu există acces sau este un acces limitat a femeilor în sectorul de Securitate și Apărare la funcții de conducere, în special la nivel de decizie.
Elena Țarălungă (Ministerul Apărării) a avut o prezentare despre desfăşurarea procesului de autoevaluare inter-instituţională pe dimensiunea de gen în sectorul de securitate şi apărare naţională. Reeșind din această temă, au fost abordate mai multe subiecte precum: etapele procesului de implementare a RCSONU 1325 la nivel national care sunt a) desfăşurarea procesului de autoevaluare inter-instituţională pe dimensiunea gender în sectorul de securitate şi apărare naţională; b)elaborarea Planului Naţional de Acţiuni cu privire la implementarea RCSONU 1325; c) implementarea propriu-zisă a Planului Naţional de Acţiuni cu privire la RCSONU 1325. Dna Țarălungă a discutat și despre documentele de politici naţionale care includ implementarea Rezoluţiei 1325 și implicarea instituțiilor de stat, organizațiilor internaționale și societății civile în procesul de autoevaluare.
Pe lângă discursurile vorbitorilor, care vin să explice importanța proiectului și a Rezoluției 1325, pe parcursul a 3 zile, participanții vor desfășura mai multe exerciții în vederea înțelegerii Rezoluției 1325 și obiectivelor acesteia, ca rezultat final, participanții să poată pune în aplicare cunoștintețe obținute la locul de muncă, în viața cotidiană și cel mai important să fie implicați în procesul elaborării Planului Național de acțiuni privind implementarea Rezoluției 1325 a Consiliului de Securitatea al ONU. Iar primul din aceste exerciții, desfășurat în prima zi, a fost determinarea celor mai importante principii ale Rezoluției 1325, în viziunea participanților, asupra cărora s-au expus și au argumentat importanța alegerii făcute.