Clubul de presă JAS: Securitatea nu ține doar de sfera militară, dar și de cea economică, socială sau medicală
Pandemia COVID-19 are repercusiuni în mai multe domenii și toate au legătură directă sau indirectă cu securitatea: diminuarea drepturilor omului, restricții asupra informației, unele imixtiuni în procesul electoral, diminuarea rolului societății civile în luarea deciziilor etc. Despre aceste și alte aspecte conexe securității la nivel național și regional s-a vorbit la prima ședință a Clubului de presă, organizată de Asociația Presei Independente (API) și Centrul de Informare și Documentare privind NATO (CID NATO) în cadrul programului „Jurnalism în domeniul apărării și securității”.
Clubul de presă „Impactul COVID-19 asupra securității regionale” s-a desfășurat în regim online la 22 septembrie 2020, întrunind cei 10 jurnaliști membri ai rețelei JAS (Jurnalism în domeniul apărării și securității), alți jurnaliști interesați de această tematică, experți în domeniul securității din țară și de peste hotare.
La deschiderea evenimentului, Petru Macovei, directorul executiv API, a spus că în mass-media de la noi, subiectele care vizează apărarea și securitatea sunt prezentate, în mare parte, superficial, iar „prin intermediul acestui program, API și CID NATO vor să contribuie la promovarea culturii securității, prin „creșterea” unei echipe de profesioniști media – jurnaliști și jurnaliste care cunosc foarte bine tema securității, iar atunci când relatează despre aceste subiecte o pot face profesionist și într-un limbaj accesibil publicului”.
Elena Mârzac, directoarea executivă a CID NATO s-a referit la problemele de securitate ale Republicii Moldova și ale țărilor din regiune, care s-au accentuat odată cu pandemia de COVID-19: „Vreau să răspundem la întrebarea dacă problema de securitate sanitară, cu care ne confruntăm de la începutul anului, a distras atenția de la alte probleme de securitate. În regiunea noastră, țările au devenit mai închise, au limitat cooperarea în ultimele șase luni și s-au preocupat mai mult de problemele interne și sănătatea cetățenilor, dar amenințările interne continuă să se accentueze, pandemia este exploatată, iar cineva ar vrea să obțină niște avantaje… Pandemia de COVID-19 a accentuat mai multe vulnerabilități care au dus la diminuarea drepturilor omului, cum ar fi imposibilitatea de a se întruni, de a protesta, controlul statului asupra informației sub pretextul luptei cu dezinformarea, imixtiunea în procesul electoral, diminuarea rolului societății civile în procesul de luare a deciziilor și altele”. Elena Mârzac a atras atenția asupra situației epidemiologice din țara noastră, care este cea mai gravă din regiune, raportată la numărul de cetățeni și teritoriu, ceea ce afectează direct securitatea umană, cu repercusiuni și asupra vecinilor noștri România și Ucraina.
Invitații Clubului de presă JAS au fost Angela Gramada, președinta Asociației „Experts for Security and Global Affairs” și membru asociat al Platformei ONGD – FOND din România și Yevhen Mahda, director executiv, Institute of Word Policy, membru al Consiliului public pe lângă Ministerul Afacerilor Externe din Ucraina, care au vorbit despre experiența din pandemie a țărilor vecine România și Ucraina.
Dezinformarea – amplificator al panicii în rândul populației
Angela Gramada: „România, ca și alte state, a acționat din inerție, în mod individual și nu a apelat la mecanismele de cooperare regională pentru limitarea răspândirii virusului. Am fost supuși la mai multe riscuri, în primul rând am fost supuși la dezinformare care s-a referit atât la tehnologia 5G, cât și la conspirațiile cu ciparea impusă populației de către anumite forțe oculte sau anumiți oameni de afaceri cunoscuţi. Un alt subiect al dezinformării au fost exercițiile militare NATO, au fost folosite fotografii trucate și elemente vizuale din anii precedenți, dar cel mai grav este că, din cauza necunoașterii, foarte multe persoane au distribuit aceste dezinformări, tancuri, mașini blindate din 2016, dar promovate ca fiind de dată recentă. Asta a amplificat și mai mult panica și isteria în rândul populației”.
Yevhen Mahda: „Pandemia COVID-19 a generat frică și teorii ale conspirației, iar dacă e să analizăm situația la moment, ne dăm seama că nu mai este atât de greu de ajuns din Ucraina în R. Moldova și invers. Noi nu mai trăim în tabloul obișnuit de până acum, oamenii trebuie să înțeleagă asta. Jurnaliștii nu doar în pandemie, dar și în general trebuie să fie „sanitarii” societății, care să ajute, dar să nu facă mai rău. Știrile despre noul coronavisrus sunt în top, oamenii le urmăresc, fie că ele sunt adevărate sau false”.
Invitatul Clubului de presă a fost și Robert Pszczel, ofițer superior la Divizia de Diplomație Publică a NATO. El a vorbit despre reacțiiile NATO la criza COVID-19 și cum face față Alianța speculațiilor.
Robert Pszczel: „Chiar de la început ne-am propus ca această criză din domeniul sănătății să nu se transforme într-o criză a securității. Ne-am confruntat cu speculații de tot felul, că virusul a fost adus în China de americani, chiar unii oficiali au făcut astfel de declarații… Există actori care folosesc pandemia pentru a disemina dezinformări despre NATO. Noi încercăm să nu reacționăm la toate dezinformările și nu vom răspunde niciodată la propagandă cu altă propagandă. Dar când avem cazuri grave, punem veni cu reacții să punctele pe I. Din păcate, fabricarea miturilor și a falsurilor a devenit o industrie mare. De aceea este important ca în lupta cu dezinformarea să avem ca aliați mass-media independentă, jurnaliștii și experții independenţi care își fac cinstit munca”.
Securitatea nu ține doar din sfera militară
Jurnaliștii participanți la Clubul de presă afirmă că publicul de la noi este preocupat mai mult de lucruri simpliste, ușor de digerat, iar media ar trebui să le explice oamenilor că securitatea nu ține doar de sfera militară, dar și de cea economică, socială și, mai ales în această perioadă, medicală.
Mădălin Necșuțu, corespondent la Balkan Investigative Reporting Network: „R. Moldova nu are o politică de securitate bine conturată. Este destul de dificil să explici problemele de securitate cetățeanului de rând care este preocupat de problematici mai simpliste, ușor de digerat și de înțeles, cu efect imediat asupra vieții sale. Cu toate acestea, cred că este de datoria jurnaliștilor să abordeze teme de securitate și nu neapărat din sfera militară, ci și securitate economică, socială și, mai ales acum în pandemie, securitate medicală. Este nevoie de creșterea specializării în acest domeniu dificil pentru jurnaliștii din R. Moldova, or, fiind pe brâul de securitate Est-Vest, Moldova are și ea rolul ei în arhitectura de securitate europeană”.
Irina Tabaranu, responsabilă de reflectarea situației din zona de securitate și regiunea transnistreană la TVR Moldova: „Abordez des subiectele ce țin de securitate, în special, situația din zona de securitate și îmi dau seama că oamenii nu sunt suficient de informați despre posibilele pericole, cine este responsabil de asigurarea securității întregii țări și dacă în general avem responsabili de acest domeniu. Am observat că oamenii cred doar într-un pericol militar, însă cele mai frecvente în perioada în care trăim sunt alte tipuri de pericole: cele cibernetice, informaționale sau chiar economice. De aceea, cred că este nevoie de o informare mai calitativă a populației, dar și consecvenţă din partea jurnaliștilor care scriu la aceste teme”.
Programul „Jurnalism în domeniul apărării și securității” se va desfășura până în august 2021, iar în această perioadă vor fi organizare ateliere de lucru cu experți naționali și internaționali, consultanță, vizită de studiu și un concurs de materiale jurnalistice pentru membrii rețelei JAS, dar și cluburi de presă cu participarea unor persoane-cheie în domeniile securității și apărării, care vor fi deschise pentru toți jurnaliștii interesați.
Proiectul „Jurnalism în domeniul apărării și securității” este implementat de Asociaţia Presei Independente (API) în parteneriat cu Centrul de Informare și Documentare privind NATO (CID NATO) şi finanţat de Ambasada SUA în Republica Moldova. Opiniile exprimate în cadrul proiectului aparțin autorilor proiectului și nu corespund neapărat celor ale Ambasadei SUA.