Comunicarea strategica – instrument de fortificare a rezilienței informaționale. Elena MÂRZAC, Sanda SANDU
În acest articol ne-am propus să elucidăm și să analizăm: ce presupune reziliența din perspectiva NATO, de ce și cum este asigurată reziliența informatională, și cum asigură NATO reziliența față de amenințările hibride prin comunicare strategică? Ce abilități posedă StratCom în prezent pentru a aborda provocările existente și ce practici ar putea prelua Republica Moldova în fortificarea rezilienței informaționale?
Angajamentul NATO este de a consolida reziliența națională și colectivă, care este ferm ancorată în Tratatul de la Washington, în special, în articolul 3, care prevede că Aliații, separat și în comun, prin intermediul ajutorului reciproc continuu și eficient, își vor menține și dezvolta individual și capacitatea colectivă de a rezista atacurilor armate. Angajamentul se bazează pe indivizibilitatea securității și se sprijină pe solidaritatea și angajamentul de a se apăra reciproc. Reziliența este o responsabilitate națională și un angajament colectiv. Cerințele de bază ale NATO pentru reziliența națională, care sunt actualizate în permanență pentru a reflecta provocările și prioritățile emergente, oferă un cadru cuprinzător pentru a sprijini activarea efectivă a forțelor armate și a celor trei sarcini principale ale NATO: de apărare colectivă, management al crizelor și securitate cooperativă. Totodata, NATO contribuie prin diverse initiative si programe la rezilienta retelei sale de parteneri si colaboreaza la contracatrea amenitarilor commune in adresa securitatii international.
Astfel, reziliența (inclusiv cea informațională) nu trebuie considerată o alternativă la securitatea națională, ci, dimpotrivă, un mod inovativ de asigurare a acesteia. În mediul de securitate actual, comunicarea strategică este utilizată pentru a obține credibilitate, legitimitate și susținerea cetățenilor.
Comunicare Strategică, care este unul din instrumentele de fortificarea a rezilientei, presupune o mentalitate comună, dar și un proces și capacități necesare și este vitală în sprijinirea punerii în aplicare a strategiilor naționale și protejarea, restabilirea, menținerea și atingerea obiectivelor și intereselor naționale permanente. Astfel, StratCom crește probabilitatea comunicării unui semnal potrivit, către publicul potrivit, la momentul potrivit. StratCom reprezintă capacitatea de coordonare a procesului de transmitere „a mesajului corect” și de creare „a contra-narațiuni”, oferind o orchestrare mai eficientă a activității guvernamentale, pentru a conduce și a coordona procesul decizional într-un mod favorabil interesului național.
Punerea în aplicare cu succes a comunicării strategice ca instrument național, dar și la nivel regional, împreună cu factorii economici, diplomatici contribui la transformarea mediului de securitate regional, fotifică reziliența, asigură protecția și prezentarea intereselor vitale ale statului atât populației, cât și partenerilor externi.
În această ordine de idei, iîn centrul abordării NATO privind Comunicarea Strategică se consideră faptul că ”orice comunică”. Comunicarea Strategica și-a asumat, în ultimii ani, un rol mai important în cadrul Alianței. Odată cu schimbarea mediului de securitate, caracterizat de amenințări hibride și de evoluții tehnologice, NATO și aliații au pus în aplicare o abordare coordonată și cuprinzătoare a StratCom. Comunicarea Strategică poate fi etichetată diferitor funcții, atât cu referință la mecanismul de coordonare a acțiunilor de comunicare ale guvernului, cât și activităților de comunicare. Ulterior, este folosită pentru a asigura faptul că acțiunile în cadrul statului/organizației sunt coerente și proiectele acesteia reflectă imaginea dorită.Atunci când StratCom este aplicat în mod efectiv ca o funcție, aceasta crește probabilitatea comunicării unui semnal potrivit, către publicul potrivit, la momentul potrivit.
Comunicarea strategică la nivelul unei organizaţii de amploarea Alianţei Nord Atlantice este rezultatul eforturilor tuturor structurilor, în special, ale celor din sfera comunicării de influenţă, care au ca obiectiv
Reziliența necesită, de asemenea, comunicări persuasive pe măsură ce, campaniile care îi încurajează să-și schimbe comportamentul și să-și îmbunătățească propria reziliență personală sunt esențiale. Comunicarea și reziliența sunt o parte intrinsecă a răspunsului.
În acest context, pentru Republica Moldova, care se confruntă cu amenințări hibride, lipsa culturii de securitate în sensul explorarii mediului informațional și utilizarea rețelelor de socializare, dezinformarea și știrile false, intensificarea atacurilor anumitor entități statale la adresa valorilor democratice și interesului național este necesar să-și dezvolte mecanismul de răspuns. Iar instituirea unui proces de comunicare strategică la nivel național este ca o măsură eficientă pe termen lung în contracararea acestor amenințări, precum și în sporirea rezilienței și consolidarea coeziunii societale și dezvoltarea principiilor de comunicare strategică.
În cazul instituțiilor din Republica Moldova, care demonstrează lipsa unor răspunsuri sistemice de calitate, este necesară dezvoltarea rezilienței informaționale, care să acorde atenție unui mecanism de răspuns la amenințările hibride.
Recomandarile cele mai imporatnte la capitolul fortificarii rezilientei(inclusiv a celei informationale) e de a adopta și aplicara strategiilor naționale menite să combată campaniile de dezinformare și să producă narațiuni coerente față de grupurile vulnerabile ale populației. Totodată să fie elaborarată și adoptată Strategia de securitate națională, care ar trebui să reflecte inclusiv și soluții de contracarare incluzând instrumente și acțiuni eficiente pentru a răspunde tehnologiilor de conflicte hibride. În această ordine de idei, comunicarea strategică ar trebui să devină o componentă vitală a securității naționale a Republicii Moldova. Punerea în aplicare cu succes a comunicării strategice ca instrument național, dar și la nivel regional va contribui la transformarea mediului de securitate regional, împreună cu factorii economici, diplomatici și de descurajare a informațiilor, va dezvolta reziliența și va asigura protecția și prezentarea intereselor vitale ale statului atât populației, cât și partenerilor externi.
La fel este necesară colaborarea și preluarea bunelor practici de institiționalizare și aplicare practică a elementelor de comunicare strategică și de răspuns la amenințările hibride de la organizațiile specializate (Centrul de Excelență pentru StratCom al NATO, East StratCom al UE, Centrul European de Excelență pentru Combaterea Amenințărilor Hibride etc ), organizatii internaționale (NATO, UE, OSCE etc), dar și statele partenere ( de ex. Marea Britanie, Tarile Baltice, Ucraina, Georgia etc ).
Articolul integral, cu rezumat în limba română și rusăCOMUNICAREA STRATEGICA
Articolul a fost publicat în studiul ”Reziliența în atenția securității. Concepte, procese, necesități”. Publicația a fost realizată în cadrul proiectului „Promovarea rezilienței în domeniul securității prin cercetare”, finanțat de Divizia Diplomație Publică a NATO
Articolul a fost prezentat și discutat în cadrul mesei rotunde „Promovarea rezilienței în domeniul securității prin cercetare”, desfășurată la 14 decembrie 2021, în format online, organizată de Centrul de Informare și Documentare privind NATO în parteneriat cu Oficiul de Legătură NATO din Republica Moldova și Institutul de Cercetări Juridice, Politice și Sociologice, Ministerul Educației și Cercetării al Republicii Moldova.