La ULIM a fost deschis un Punct de Informare și Documentare privind NATO
Pe data de 16 septembrie a avut loc inaugurarea Punctului de Informare NATO din cadrul ULIM. Evenimentul a fost organizat de către Centrul de Informare și Documentare privind NATO din Republica Moldova în Parteneriat cu administrația Universității Libere Internaționale din Moldova și Agenția de Cooperare și Coordonare a guvernului Republicii Turce.
La eveniment au fost prezenți ambasadori și reprezentanți diplomatici de la următoarele ambasade: ambasada Turciei, ambasada Bulgariei, Ambasada Punct de Contact NATO în Republica Moldova, ambasada Lituaniei, ambasada Slovaciei, ambasada României și ambasada Franței. Alături de reprezentanții misiunilor diplomatice de la Chișinău, la eveniment au mai participator Mihai Carp – șef-adjunct al Secției de gestionare a crizelor din cadrul diviziei Operațiuni din Cartierul General NATO și Despina Afentouli – ofițer în cadrul Diviziei de Diplomație publică a NATO, alături de experţi locali, reprezentanţi ai societății civile și mass-media. Cu ocazia acestui eveniment Acad. Andrei Galben – rector ULIM, Despina Afentouli și E.S. dl Mehmet Selim Kartal, Ambasadorul al Turciei în RM, au ținut câte o alocuțiune.
Cu acest prilej CID NATO a încheiat un acord de parteneriat cu ULIM pentru conlucrarea în vederea implementării activităților și evenimentelor de diplomație publică în viitor. După încheierea ceremoniei de inaugurare a aulei, dl. Mihai Carp a ținut o lecție publică avînd ca subiect relația Republicii Moldova cu NATO. Redăm mai jos textul lecâiei publice ținută de dl Carp.
“Domnule Rector,
Stimati invitati,
Doamenlor si Domnilor,
Este o mare onoare și un mare prilej pentru mine sa fiu invitatul dv, la Universitatea Libera Internațională din Moldova. Știu ca această instituție prestigioasă este nu numai cea mai veche și cea mea mare universitate particulara din Republica Moldova, fiind fondată în toamna anului 1992. În acelasi an m-am aflat in deplasare diplomatica la Chisinau facand parte din primul staff al noii Ambasade a Statelor Unite. Pentru un tînar American, cu origini familiale în această parte a Europei, a fost o mare onoare. Pentru mine și colegii mei, precum și pentru toti cetățenii Republicii era o perioada plina de sperante dupa destramarea Uniunii Sovieticii.
Desigur, eram foarte constienti și atunci, că întemeierea unor instituții democratice, redresarea economiei, și asigurarea securității într-o lume care se schimbase profund nu erau usoare. Ca o dovada, în acelasi an a început conflictul din Transnistria, amenințînd de la început independența și suveranitatea țării și arătînd ca pentru unii imperiul vechi trebuia susținut cu orice preț. Dar, în ciuda acestor mari probleme, Moldova, ca și celalalte țări din Europa Centrală și de Est s-au angajat sa parcugă un proces de profundă transformare. Și pentru NATO, acea perioada a însemnat începutul unei transformări extraordinare. O alianță militara fondata dupa sfîrșitul celui de-al doilea Război mondial pentru apărarea colectivă a țărilor membre a devenit la sfirstiul Războiului rece și un important instrument politic pentru consolidarea unei Europe libere, democratice, și indivizibile. NATO a facut eforturi deosebite pentru a crea parteneriate cu foștii adversari, inclusiv cu Rusia, și pentru a clădi împreună o architectură de securitate bazată pe cooperare, consultare și transparență.
În scurt timp, unele țări au cerut sa devină membre depline ale institutiilor noastre Euro-Atlantice – nu cu scopul de a provoca – dar în primul rind cu scopul de a face parte dintr-o comunitate de valori – libertate, democreație, statul de drept și drepturile omului. Este evident ca angajamentul NATO în Europa Centrală și de Est, cu viitori Aliati ca și cu partneneri, timp de mai mult de 20 ani, reprezintă o realizare istorică pentru comunitatea Euro-Atlantică. Chiar și tarile din zona fostei Iugoslavii care au trecut prin tragedia razboiului in anii ‘90 sunt pe drumul cel bun de a deveni tari stabile, mai prospere si cu perspectiva de a deveni membri deplini ai instituțiilor comune.
In ultimul sfert de secol, Europa s-a transformat sub ochii noștri. Aceste transformări nu au fost impuse din afară, așa cum s-a întîmplat in estul și centrul Europei dupa cel de-al doilea Război mondial. Si nu au fost facute cu forta sau prin dictat. Dimpotrivă, integrarea euro-atlantică reflectă aspirațiile profunde ale unor națiuni eliberate, precum și eforturile lor consimțite de a efectua reforme dificile. Integrarea euro-atlantică nu este un proces artificial de a « extinde » NATO și Uniunea Europana împotriva țărilor vecine, așa cum continua sa susțină unii. Dimpotrivă, integrarea euro-atlantică a extins o zonă de democratie, pace, și prosperitate care este în beneficiul întregii regiuni, și întregii lumi. Atracția valorilor noastre este în continuare dovedită de lista țărilor care doresc să adere la NATO și Uniunea Europeana în ziua de azi.
Dar în ciuda acestor succese istorice, astăzi ne găsim la un nou moment de răscruce pentru securitatea Europei. Acțiunile agresive ale Federatiei Ruse în Ucraina și instabilitatea și extremismul în Orientul mijlociu sunt provocări serioase nu numai pentru țările membre NATO dar pentru toată comunitatea Euro-Atlantica. De aceea Summitul NATO de acum 10 zile în țara Galilor s-a desfasurat intr-un context cu totul altul decît am fi crezut la începutul anului. A fost un Summit care a dat dovadă nu numai de relevanța indiscutabilă a Aliantei în ziua de astăzi dar a și oferit răspunsuri clare acestor amenințări și privind rolul NATO într-o lume tot mai nesigura și imprevizibilă.
Mai întîi, cum reiese și din Comunicatul șefilor de state și de Guverne, NATO și-a reafirmat misiunea principală că trebuie să fie pregatită să răspundă la toate eventualitățile. Cea mai mare responsabilitate a Alianței rămâne protecția și apărarea territoriilor și cetățenilor țărilor membre, conform Articolui 5 al Tratatului de la Washington, actul fondator al NATO. Angajamentul de aparare colectivă înseamnă că un atac împotriva unui membru este considerat ca un atac împotriva tuturor. Acest angajament rămîne indiscutabil , indiferent de natura amenințărilor.
Ca să descurajăm orice provocare, NATO a hotărît ca va mentine o prezență continuă în partea estică a Alianței. Ca parte integrală a unui nou Plan de Acțiune – am hotărît că vom crea și o forță de intervenție foarte rapidă care poate interveni în numai cîteva zile la nevoie. Această forță se va bucura de sprijin logistic și de pre-poziționare de infrastructură, comandament și echipamentul necesar pe teritoriul țărilor membre NATO. Planul de Acțiune este un răspuns direct la agresiunea Rusiei în Ucraina, dar el este menit să răspundă la amenițări indiferent de unde ar veni.
Doi : La Summit, țările NATO au hotărît și noi inițiative cu scopul de a intări interoperabilitatea cu partenerii noștri. Dupa cum știti, de mai mult de 20 ani forțele NATO au cooperat cu tări non-NATO, fie în Afganistan, în Kosovo, în Libia, sau în Oceanul Indian. Experiențele multiple de cooperare și în timp de criză ne-au învățat că trebuie să continuam sa ne antrenam impreuna in timp de pace pentru a putea din nou acționa împreuna la nevoie și în interes comun.
Dealtfel, mulți parteneri ai Alianței și-au exprimat interesul să coopereze cu NATO ca să-și îmbunătățească capacitatile proprii în domeniul apărării cu scopul de a-și moderniza forțele armate sau ca sa facă față instabilității sau unor crize eventuale în vecinătatea lor. Noua Inițiativa de Sporire a Capacitatilor în domeniul apărării – anunțată la Summit – este un răspuns practic, și de viitor în acest domeniu. Ea are ca prim scop sa ajute la cerere o țară partneneră cu modernizarea forțelor armate și a instituțiilor de securitate Suntem mulțumiți că Moldova, pe lînga Georgia și Iordania, sînt interesate de această inițiativă.Vom identifica împreună proiecte concrete în acest domeniu în viitorul apropriat. În acelasi timp, alianța a subliniat ca va juca un rol în coordonarea asistentei țărilor aliate pentru Irak, și e gata să analizeze o eventuală cerere din partea guvernului irakian privind o nouă misiune de pregătire a forțelor irakiene.
Dupa cum se știe, parteneriatul NATO-Moldova nu este ceva nou. De mai mult de 15 ani, Moldova este un partener activ al alianței. Cooperarea noastră a evoluat în deplinul respect al Constituției Republicii Moldova și luînd în considerare interesele specifice ale Republicii Moldova. De curînd, Consiliul Nord-Atlantic a convenit asupra unui nou Plan Individual de Parteneriat pentru Moldova care va servi ca un plan de acțiune pentru cooperarea noastră în anii viitori. Aderarea Republicii Moldova la aceste inițiative în nici un caz nu pune la îndoiala statutul de neutralitate al Republicii. Dimpotrivă. De la începtul anului, Moldova face parte și din misiunea de menținere a păcii KFOR din Kosovo cu un pluton de manevre, dînd dovada de voința politică de a contribui la eforturile internaționale de menținere a păcii. Al doilea contingent de rotație a plecat de curînd spre Kosovo. Împreună cu alte țări neutre care nu fac parte din NATO, precum Austria, Elveția sau Finlanda, Moldova a devenit deci un contribuitor net de securitate și îndeplinește o misiune importantă sub umbrela NATO în Balcani. Această participare validează antrenamentul care a fost oferit Moldovei în cadrul Partneriatului pentru Pace (PfP) în ultimele două decenii. Iar NATO apreciază eforturile majore ale Moldovei pentru acest angajament.
Summit-ul a confirmat de asemenea intenția Alianței de a rămâne în Kosovo pe baza rezoluției ONU 1244 din 1999, precum și în Afganistan dupa încheierea mandatului ISAF la sfârșitul anului, cu o forță mult mai redusă de antrenament. Dupa mai mult de 10 ani, misiunea ISAF la care au participat 50 de țări din întreaga lume, cea mai mare coaliție din istoria recentă, se va incheia la sfîrșitul acestui an, în baza calendarului convenit cu partea afgană. Curajul și sacrificiile forțelor noastre armate au fost onorate la Summit. Datorită lor, Afganistanul nu mai reprezintă un adăpost pentru terorismului internațional. Misiunea noastră a creat și antrenat o forță considerabilă de 350,000 de soldați si polițiști afgani, care sînt acum răspunzători pentru securitatea țării lor. Împreună, am creat condițiile pentru ca afganii să-și dezvolte țara și să-și decidă viitorul, cu sprijinul întregii comunități internaționale.
Sperăm acum că un nou guvern și președinte afgan vor fi confirmați în funcție în curînd, ceea ce va permite finalizarea acordurilor de securitate necesare pentru lansarea unei noi misiuni de antrenament din 2015. În același timp, NATO va continua să contribuie la eforturile internaționale de combatere a pirateriei în largul coastelor africane.
La Summit a avut loc și o întîlnire importantă cu alte organizații internationale, OSCE, Consiliul Europei si Uniunea Europeană, în vederea întăririi consultărilor și cooperării între toate aceste instituții. Și deși mandatale și functiile lor diferă, există un consens al țărilor membre – care de multe ori sunt aceleași – că trebuie să cooperam și mai mult în vederea rezolvării crizelor cu care ne confruntăm.
Doamenlor și Domnilor, este evident că evenimentele din Ucraina reprezintă o serioasa amenințare la adresa securității europene dupa încheierea Războiului rece. Implicațiile pe termen scurt și mai lung ale acțiunilor Federației Ruse sunt majore și au un impact direct nu numai asupra regiunii și țărilor vecine dar stau în contradicție directă cu viziunea noastră a unei Europe libere, pașnice și sigure. Comunitatea internațională s-a aratat fermă și unită condamnînd anexarea ilegala a Crimeii și cerînd respectarea suveranității și integrității teritoriale a Ucrainei, precum și a angajamentelor internaționale ale Rusiei.
Solidaritatea NATO cu Ucraina este fermă. Ea a fost dovedită de întîlnirea la nivel înalt a Comisiei NATO-Ucraina la Summit cu participarea Presedintelui Poroshenko. Pledăm în continuare pentru o rezolvare pașnica si politică a crizei. Dar Ucraina are dreptul legitim de a se apăra și de a restabili ordinea și pacea pe teritoriul său. Liderii NATO au anunțat masuri aditionale pentru a ajuta Ucraina să facă față crizei actuale și să-și sporească mijloacele proprii de a-și asigura securitatea. NATO va ajuta Ucraina cu circa 15 milioane de euro, inclusiv prin crearea unor fonduri speciale privind apărarea cibernetica, comandamentul, controlul și comunicatiile, logistica și standardizarea și reabilitarea medicala a soldaților răniți. Țările membre NATO au apelat din nou la Federatia Rusa să ia o poziție constructivă, să ajute la rezolvarea crizei, să-si retraga forțele din Ucraina și de la graniță, și să înceteze de a sprijini forțele separatiste. Liderii NATO au subliniat că, în condițiile actuale, vor mentine suspendarea cooperarii practice cu Rusia, precum și un canal de dialog politic în cadrul Consiliului NATO-Rusia.
Doamnelor si Domnilor, Summitul din Tara Galilor a fost fără doar si poate o întrunire istorică. El a dovedit că Alianta Nord-Atlantica este unită și hotarîtă să-și apere membrii și valorile.
Mai mult decît atît : NATO rămîne o instituție indispensabilă pentru securitatea regiunii euro-atlantice, și contribuie la stabilitatea mondiala colaborînd strîns cu țări și organizații din întreaga lume. Împreună cu partenerii noștri, vom continua eforturile de a construi o lume mai sigură bazată pe valori comune.
Participarea Moldovei la acest Summit prin Ministrul Apararii, a dat un semnal puternic ca Moldova împărtășește această viziune. Împreuna cu Dumneavoastră, cei care vor construi viitorul Republicii Moldova, sunt convins că vom putea transforma această viziune în realitate»
Mihai Carp
Șef-adjunct al Secției de gestionare a crizelor
din cadrul Diviziei Operatii din Cartierul General NATO
