Lansarea cărții: Războiul informational: tipizarea agresiunii informaționale a Federației Ruse
Centrul de Prevenire a Conflicelor și Early Warning din București, împreună cu Institutul pentru Politici Publice și Centrul de Informare şi Documentare privind NATO din Republica Moldova a organizat vineri, 26 august 2016, la ora 11:00, în incinta Centrului de Informare și Documentare privind NATO din Moldova, lansarea cărții: Războiul informational: tipizarea agresiunii informaționale a Federației Ruse autorii căreia sunt dl. prof. Iulian CHIFU, dl. Oazu NANTOI și alți coautori din România și Republica Moldova.
Scopul cel mai important al studiului a fost de a realiza tipizarea războiului informațional al Rusiei, de a crea un sistem de praguri și niveluri de influență care ar constitui referențialul evaluării gradului de impact al războiului informațional al Rusiei într-o terță țară, precum și, acela de a devoala sistemele de lucru în războiul informațional și de conștientizare a existenței acestui război și al formulelor instituționale individuale de protecție în cadrul războiului informațional.
Pentru a putea realiza o tipizare a războiului informaţional al Rusiei, am procedat plecând de la două realităţi complementare. Mai întâi am considerat Republica Moldova, acolo unde penetrarea spaţiului public este totală iar nivelul de acces a ajuns la penetrarea spaţiului politic, controlul unei forţe politice – cel mai important partid – care asumat promovează interesele Federaţiei Ruse, aici studiul vizând elementele vizibile directe ale războiului informaţional, acolo unde purtătorii de mesaj sunt decidenţii înşişi, oamenii politici şi formatorii de opinie din spaţiul mediatic, majoritatea pe conţinut produs direct la Moscova, o parte pe conţinut produs la Chişinău.
Pentru cea de a doua componentă, cea aflată „sub radar”, am folosit cazul României, acolo unde reticenţa profundă faţă de tot ce vine din Federaţia Rusă în materie de politici, informaţii, motivaţii este majoră. În acest context, acţiunea războiului informaţional al Federaţiei Ruse în România trebuie să adopte variantele cele mai insidioase şi mai puţin vizibile, pentru a nu genera reacţii virulente negative. De aceea aici se manifestă componentele războiului de troli, a operaţiunilor psihologice, a elementelor de condiţionare şi mai ales aici şi în această etapă se derulează acţiunile de recrutare şi constituire a grupurilor de influenţă, a grupurilor de sprijin, a masei de manevră şi mai ales recrutarea “convinşilor.”
În ambele cazuri am studiat spaţiul public şi manifestările publice, nicidecum nu am urmărit trasabilitatea acţiunii. Revine altor instituţii ale statelor implicate să plece de la aceste observaţii şi să identifice “pistolul fumegând”, adică legătura probate între autorităţile ruse – direct, la nivelul serviciilor, prin intermediul unor presupuse ONG-uri sau prin intermediul ambasadei – şi cei care poartă această acţiune a războiului informaţional. Proiectul şi-a propus doar identificarea modalităţilor de lucru, a instrumentelor şi obiectivelor războiului informaţional, nicidecum identificarea circuitului banilor şi a ordinelor pentru acţiune.
Plecând de la cele două componente, studiate în medii distincte, acolo unde manifestarea lor este cea mai importantă, am reuşit să realizăm această tipizare a războiului informaţional al Rusiei. De asemenea, am reuşit să creăm un sistem de praguri şi niveluri de influenţă pe care-l propunem ca referenţial al evaluării gradului de impact al războiului informaţional al Rusiei într-o terţă ţară. Astfel, am definit şase niveluri, de la nivelul 0 care presupune accesul normal, natural, al ştirilor într-un spaţiu deschis, pe baza libertăţii presei şi a Internetului, cu obiectivu de a informa corect publicul, cu libera circulaţie a ideilor, la diferite niveluri de influenţă, cunoaştere, control şi până la nivelul 5, determinarea deciziei strategice într-un anumit spaţiu.
În baza acestei scale, la prima vedere, din studiile făcute, România s-ar afla la nivelul 1, Republica Moldova s-ar afla la nivelul 4, dar cu posibilitatea de a aluneca mai departe, la nivelul 5 în viitor, dacă Preşedinţia şi majoritatea sunt preluate de partide pro-ruse.
Considerăm, de asemenea, că rolul cel mai important al proiectului este acela de devoalare a sistemelor de lucru în războiul informaţional şi de conştientizare a existenţei acestui război şi al formulelor instituţionale şi individuale de protecţie în cadrul războiului informational. Mai mult, proiectul expune public şi pentru orice utilizator de internet sau comentator genuin pe siteurile de ştiri pericolele la care se poate expune şi modul în care poate fi utilizat sau racolat în acest război informaţional.
De asemenea studiul face recomandările pentru contracararea acestui război informaţional, mergând de la măsuri operative, imediate – constituirea unei comisii interdepartamentale care să se ocupe de războiul informaţional şi de strategia de contracarare, şi mergând până la măsuri pe termen mediu şi lung, care ţin de educaţie, training şi prezentarea diferitelor episoade de război informaţional către public pentru a crea anticorpii necesari preluării cu discernământ a informaţiei vehiculate la nivel public, inclusiv în spaţiul virtual.
Iulian Chifu, Oazu Nantoi
Cartea o puteți descărca aici
Cartea se poate comanda la www.ispri.ro.
Disclaimer
Nivelul 1: influenţa asupra spaţiului public e redusă, chiar dacă subiect al războiului informaţional. Accesul e la nivelul războiului de troli, menit să marcheze prezenţa opţiunilor pro-ruse sau contestatare în comentarii, dar şi prezenţa unor ştiri şi comentarii favorabile Rusiei, însă spaţiul public este unul balansat. Se fac recrutări pentru grupuri de sprijin şi grupuri de presiune şi influenţă.
Nivelul 4: Curent puternic pro-rus în spaţiul public. Influenţă majoră în spaţiul politic. Capacitatea de influenţă şi alterare a deciziilor. Partide pro-ruse care apără interesele Federaţiei Ruse. Formatori de opinie şi oameni politici alţii decât în partide pro-ruse care apără poziţiile Moscovei.