#NATODAYS: Masă rotundă – Parteneriatele NATO în acțiune: Republica Moldova, Georgia, Ucraina
La 15 decembrie a avut loc masa rotundă la tema “Parteneriatele NATO în acțiune: Republica Moldova, Georgia, Ucraina”. Evenimentul a fost organizat în contextul Zilelor NATO, ediția 2020. Scopul evenimentului a fost de a împărtăși beneficiile parteneriatelor cu NATO și de a aduce subiectele despre această cooperare mai aproape de atenția populației. La eveniment a fost prezent mediul academic, societatea civilă, funcționari publici, mass media și reprezentanții partenerilor strategici ai Republicii Moldova. În calitate de vorbitori au fost:
– Gheorghe Leucă, Secretar de Stat, Ministerul Afacerilor Externe și Integrării Europene
– Radu Burduja, Reprezentantul militar al Republicii Moldova la NATO
– Kristina Baleisyte, Şefa Oficiului de Legătură NATO în Republica Moldova
– Gerlinde Niehus, Directoare Adjunctă, Instituția de Apărare și Consolidare a Capacităților, Cartierul General NATO
– Elena Marzac, Directoare executivă, Centrul de Informare și Documentare privind NATO din Republica Moldova
– Viorel Cibotaru, Director, Institutul European de Studii Politice din Moldova, Ministrul Apărării în 2015
– Vineta Kleine, Directoare, Centrul NATO de Informare și Documentare în Ucraina
– Nata Koridze, Directoare adjunctă, Departamentul de Integrare în NATO, Ministerul Afacerilor Externe al Georgiei
– E.S. Kęstutis Kudzmanas, Ambasador Extraordinar și Plenipotențiar al Lituaniei în Republica Moldova, Ambasada Punct de Contact NATO
Evenimentul poate fi vizionat aici:
https://www.youtube.com/watch?v=w3t0mAMzjaY&t=394s&ab_channel=CIDNATO
Gheorghe Leucă, Secretarul de Stat al Ministerului Afacerilor Externe și Integrării Europene a menționat că NATO a manifestat deschidere pentru aprofundarea parteneriatelor cu țările care se confruntă cu riscuri mari în adresa securității lor, precum sunt Republica Moldova, Ucraina și Georgia. Guvernul și-a propus să dinamizeze dialogul politic și cooperarea practică cu Alianța Nord-Atlantică. Judecând parteneriatele cu NATO, Gheorghe Leucă a menționat că mereu a fost o relație ”win-win” – pe deoparte acestea aduc o contribuție substanțială la implementarea obiectivului NATO de promovare a securității și stabilității în arealul euroatlantic, iar pe de altă parte statele partenere beneficiază de asistența Alianței în promovarea reformelor democratice și dezvoltarea propriilor capacități de securitate și apărare și consolidarea securității lor. Republica Moldova este interesată să valorifice în cea mai înaltă măsură posibilitățile oferite de NATO statelor partenere în cadrul diferitor programe și instrumente de cooperare pentru a dezvolta propriile capacități de securitate și apărare. Un rol special în acest sens este atribuit Iniţiativei de Consolidare a Capacităţilor de Apărare (DCBI). La fel, Republica Moldova pune accent pe contracararea amenințărilor hibride și cibernetice. Pentru asigurarea securiății cibernetice, Republica Moldova a beneficiat prin programul NATO Știință pentru Pace (SPS) de câteva proiecte. Alte programe menționate de Secretarul de Stat sunt Consolidarea Integrității (BI), implementarea Rezoluției ONU 1325 – Femeile Pacea și Securitatea, NATO Partnership for Peace Trust Funds, consolidarea capacităților de atenuare biologică, gestionarea situațiilor excepționale și participarea la misiuni de pacificare în Kosovo. În premieră, Secretarul de Stat a anunțat că din 2021, începe implementarea Planului Individual de Acţiuni al Parteneriatului Republica Moldova-NATO 2021-2023.
Radu Burduja, Reprezentantul militar al Republicii Moldova la NATO a spus că de la aderarea Republicii Moldova la Parteneriatul pentru Pace în 1994, armata a beneficiat de mai multe programe, instruiri și exerciții militare, care au fost de mare valoare pentru noi. Principalul scop al cooperării Ministerului Apărării cu NATO este dezvoltarea și îmbunătățirea capabilităților militare pentru a putea să ne apărăm interesele noastre naționale, integritatea teritorială și independența. În acest sens, NATO ne-a pus la dispoziție un număr vast de programe și instrumente de cooperare, care ne ajută să devenim un furnizor de securitate în regiune, nu doar un consumator.
Referindu-se la angajamentele NATO, Kristina Baleisyte, Şefa Oficiului de Legătură NATO în Republica Moldova, a menționat că NATO este o Alianță politico-militară care este dedicată valorilor democratice, drepturilor omului, statului de drept și dialogului politic, care sunt esențiale pentru coeziunea sa internă, precum și pentru parteneriatele sale cu alte națiuni și organizații. La începutul acestui an, Secretarul General a lansat inițiativa NATO 2030 pentru a reflecta asupra modului în care Alianța ar trebui să continue să evolueze în următorul deceniu și mai departe, dar și cum va continua să își îndeplinească sarcinile de bază într-o lume tot mai incertă. Printre priorități se numără asigurarea faptului că NATO rămâne puternic din punct de vedere militar și își consolidează și mai mult dimensiunea politică. Dialogul politic a fost și va rămâne crucial în parteneriatele NATO.
Gerlinde Niehus, Directoare Adjunctă pentru Instituții de Apărare și Consolidare a Capacităților din cadrul Cartierului General NATO a vorbit despre contextul parteneriatelor. Ea menționează că pacea și securitatea națiunilor și a popoarelor noastre sunt direct legate de lumea din jurul nostru. Astăzi ne confruntăm cu o serie de amenințări care se diversifică, proliferează și se intensifică. Mediul global de securitate este caracterizat de o concurență constantă între state. Acest lucru a dus deja la confruntări și conflicte și solicită o mai mare cooperare pentru contrabalansare. Lucrul cu partenerii a devenit parte a ADN-ului NATO. Întrucât provocările de astăzi nu cunosc granițe, lucrăm cu parteneri pentru a dezvolta o înțelegere comună a acestor provocări și, atunci când este cazul, pentru a dezvolta o abordare comună pentru a face față acestora. Partenerii însă sunt și rămân suverani în ceea ce privește relația cu NATO. De regulă dorința partenerilor este de natura schimbului de informații de interes comun, consiliere a instituțiilor de apărare, interoperabilitate, sau doresc să lucreze cu NATO pentru că-i susțin valorile și principiile și doresc să devină membri. Referindu-se la Republica Moldova, Gerlinde Niehus a spus că chiar și pe timp de pandemie, NATO a continuat colaborat cu Republica Moldova prin Planul Individual de Acţiuni al Parteneriatului Republica Moldova-NATO (IPAP), Inițiativa NATO de Consolidare a Capacităților în Domeniul Apărării (DCBI) și Programul de îmbunătățire a educației în domeniul apărării (DEEP).
Elena Mârzac, Directoarea Executivă a CID NATO, a menționat că parteneriatul cu Alianța Nord-Atlantică este un mecanism de valorificare a opțiunii europene pentru Republica Moldova. Principalele obiective strategice asumate de țara noastră, potrivit Planului Individual de Acțiuni al Parteneriatului, constau în realizarea integrării europene, intensificarea dialogului și aprofundarea relațiilor cu structurile euroatlantice, oferind o posibilitate de a consolida securitatea naţională şi capacităţile de apărare a statului. Cooperarea cu NATO nu contravine interesului național al Republicii Moldova de asigurare a suveranității și integrității țării în condițiile neutralității și are la bază necesitatea de modernizare a sectorului securității și apărării și celor conexe. Proiectele implementate cu asistența Alianței Nord-Atlantice se adresează tuturor categoriilor cetățenilor și răspund provocărilor și amenințărilor cu care se confruntă țara noastră în particular, dar și amenințărilor la nivel regional și internațional. Țara noastră a beneficiat de accesul la mecanismele de planificare a apărării oferite de Alianţa Nord-Atlantică, care au avut un impact pozitiv asupra dezvoltării capacităților noastre de apărare și asigurare a securității. Republica Moldova a beneficiat de consiliere şi asistenţă NATO în reformele din domeniul apărării, inclusiv la elaborarea de documente strategice, dar şi identificarea unei structuri de forțe optime și a capabilităților militare necesare pentru consolidarea acesteia. În faza a doua, NATO va oferi deja Republicii Moldova asistenţă şi consiliere tehnică pentru dezvoltarea structurii sale de forţă, a capabilităţilor şi infrastructurii, a doctrinei şi educaţiei potrivite. În baza sondajelor realizate în ultimii ani, pentru aderarea la NATO sunt în jur de 20% din populația Republicii Moldova.
Viorel Cibotaru, Directorul Institutului European de Studii Politice din Moldova și Ministrul Apărării în 2015, menționează că parteneriatul cu NATO este extrem de important pentru Republica Moldova. Interoperabilitatea cu Alianța Nord-Atlantică a fost, este și va fi necesară pentru Republica Moldova în situații de criză cum este pandemia, în special în domeniul utilizării capacităților medicinei militare, a capabilităților de desfășurare a operațiunilor de transport a materialelor necesare în țările unde situația pandemică a fost extrem de accentuată. Viorel Cibotaru la fel menționează că ar fi vrut ca țara noastră să fie vizibilă și activă în acest sens.
Vineta Kleine, Directoarea Centrului NATO de Informare și Documentare în Ucraina a spus că acest an a fost neobișnuit în colaborare dintre Alianță și Kyiv. Chiar dacă a fost un an de criză, aceasta s-a aprofundat. NATO a oferit Ucrainei echipamente medicale și resurse financiare, iar Ucraina a trimis personal medical în Italia. NATO oferă un suport semnificativ pentru reforma sectorului de securitate și apărare, Ucraina fiind una din cele 6 țări din programul de oportunități sporite din 2020. Prin diferite instrumente, NATO a oferit Ucrainei peste 40 milioane de euro pentru consolidarea capacităților de Comandă și Control, logistică, standardizare, reabilitare medicală etc. Din 2015, NATO asistă Ucraina în domeniul Comunicării Strategice și contracararea propagandei și identificarea amenințărilor hibride. Prin programul Știință pentru Pace (SPS), NATO oferă Ucrainei posibilitatea ca savanții săi să lucreze alături de cei ai membrilor NATO în domenii precum cel energetic, de securitate, combatere a terorismului și apărare cibernetică. Din 2014, Ucraina este cel mai mare beneficiar al programului SPS, iar în 2020, sunt în derulare 13 proiecte în cadrul SPS. Vineta Kleine menționează că Ucraina este un partener valoros, iar parteneriatul e pe termen lung, fiind unul de interes mutual. 2020 a arătat cât de importantă este această relație. Referindu-se la percepția cetățenilor despre NATO, Vineta Kleine menționează că după anexarea Crimeei în 2014, ucrainenii privesc tot mai favorabil colaborarea cu Alianța.
Vorbind despre relația Georgie cu NATO, Nata Koridze, Directoare adjunctă, Departamentul de Integrare în NATO al Ministerului Afacerilor Externe al Georgiei, afirmă că parteneriatul cu NATO este susținut de majoritatea georgienilor, iar integrarea în Alianță și Uniunea Europeană este în topul politicilor afacerilor externe și de securitate ale țării, fiind stipulate în constituție. Georgia e prezentă în toate programele de parteneriat cu NATO. În domeniul militar, Georgia colaborează cu NATO pe toate arealele cruciale pentru reziliența la riscurile legate de securitate: apărarea aeriană și maritimă, managementul crizelor, schimb de informații etc. Reînnoirea pachetului substanțial NATO-Georgia (SNGP) urmează să apropie și mai mult cele două părți. Înrăutățirea mediului strategic și de securitate în Marea Neagră motivează Georgia să se angajeze într-un dialog neîntrerupt cu NATO. Georgia participă la exerciții de antrenamente comune și a demonstrat de nenumărate ori capacitățile sale de participare în misiuni comune cu NATO, precum cea din Afganistan. Nata Koridze menționează că parteneriatul cu NATO este unic. Georgia aspiră să devină membră cât mai curând și, de fapt, se comportă deja ca fiind parte NATO în sensul îndeplinirii angajamentelor asumate. Georgia salută faptul că raportul NATO din 2020 reafirmă politica ușilor deschise.
Oferind perspectiva unei țări membre NATO asupra parteneriatelor, E.S. Kęstutis Kudzmanas, Ambasador Extraordinar și Plenipotențiar al Lituaniei în Republica Moldova (Ambasada Punct de Contact NATO), a menționat 3 niveluri de cooperare cu țările care au semnat Acordul de Asociere cu UE – Moldova, Georgia și Ucraina. Fiecare parteneriat este individual și adaptat necesităților specifice. Primul nivel este cooperarea cu NATO; al doilea nivel este colaborarea cu țările Parteneriatului Estic prin intermediul Politicii de securitate și apărare comună a Uniunii Europene (PSAC); al treilea nivel este cooperarea bilaterală cu membrii Alianței. Ambasadorul a menționat că Lituania consultă la nivel strategic reformarea sectorului de securitate în Ucraina, asistă la edificarea Comunicării Strategice, oferă educație în domeniul militar pentru angajați civili și militari. La fel, Lituania are program de reabilitare pentru soldații ucraineni răniți în război. Lituania organizează regulat exerciții militare cu Ucraina. În relația cu Georgia, Lituania la fel asistă prin intermediul educației forțelor armate la diferite niveluri. Pentru Republica Moldova, Lituania oferă instruiri militare și educație în diferite domenii. La fel, Lituania consultă Republica Moldova pe segmentul resurselor umane, în special recrutare și mobilizare. Ambasada ca Punct de Contact NATO se focuseaza inclusiv pe cooperarea cu societatea civilă în domenii ale războiului hibrid precum dezinformare și știrile false. Ambasadorul Kudzmanas a subliniat importanța aprofundării şi extinderii cooperării pentru consolidarea capacității statelor de reacție comună și eficientă la amenințările hibride. Ambasadorul a menționat necesitatea îmbunătățirii gradului de înțelegere și adaptare a societății la provocările moderne, specificând rolul important al implicării societății civile în procesul de sporire a rezistenței societății la amenințările actuale.
Proiectul „Zilele NATO, ediția 2020” este implementat cu suportul financiar al Diviziei de Diplomație Publică a NATO.
