Op-ed: Elena Mârzac – Impactul COVID-19 asupra securității regionale: cazul Republicii Moldova

Discursul Directoarei Executive a CID NATO, Elena Mârzac în cadrul primului Club de Presă JAS: Impactul COVID-19 asupra securității regionale: cazul Republicii Moldova.

Criza COVID-19 este prima de asemenea proporții cu care se confruntă toate țările și necesită cea mai viabilă guvernare, efort conjugat a tuturor actorilor statali și nonstatali, și resurse semnificative – testând eficacitatea măsurilor de răspuns. Pentru regiunea noastră, COVID-19 este o criză cu ramificații pe termen lung pentru provocările de securitate. Lecțiile pozitive sau negative învățate din pandemie oferă o experiență valoroasă pentru crizele viitoare și modul în care acestea ar trebui să îmbunătățească capacitatea de rezistență ale statelor.

Criza dovedește că sistemele de securitate existente nu pot pe deplin proteja cetățenii împotriva unei amenințări „invizibile”, care transcende frontierele, afectează economiile și schimbă condițiile vieții cotidiene. Securitatea națională, politicile guvernamentale și prioritățile economice trebuie sa se adapteze holistic la noul peisaj regional și global de amenințări complexe.

Puteți urmări evenimentul mai jos:

Guvernele se folosesc de criză pentru a-și acorda puteri mai mari, cu mecanisme de supraveghere insuficiente și pentru a-și folosi autoritatea extinsă pentru a reduce opoziția și pentru a-și înăspri puterea.

Astăzi am dori sa aflăm dacă problema de securitate sanitară a distras atenția de la alte probleme de securitate.

Dacă să ne referim la situația în regiune, țările au devenit mai închise, s-a limitat cooperarea în ultimele 6 luni, și s-au preocupat mai mult de sănătatea cetățenilor săi și de problemele interne. La fel, continuă să se accentueze amenințările interne, create de actori străini. Se exploatează pandemia pentru un câștig tactic în zonele conflictelor înghețate. De exemplu, în cazul Ucrainei, Rusia solicită ameliorarea restricțiilor, invocând situația specială, dar totodată continuă să antreneze în acțiuni de diversiune în estul Europei. Măsuri similare de „noi granițe”, la un nivel mai scăzut, au fost raportate în Moldova și Georgia. Constatăm existența unor posturi fortificate la liniile administrative în Georgia, Moldova, Ucraina. Se evidențiază dependența politică a Ucrainei și Moldovei față de Federația Rusă cu imixtiuni în sistemul politic si economic. Astfel, apare o necesitate stridentă de cooperare a țărilor din regiune.
Situația în Republica Moldova:

Situația epidemiologică din Moldova e mult mai rea decât în alte state asemănătoare ca număr de populație și teritoriu, ceea ce afectează direct securitatea umană. Aceasta are repercusiuni asupra țărilor la frontieră, dar și asupra țărilor din UE. Moldovenii sunt extrem de mobili, cu aproape 1 milion de cetățeni plecați peste hotare, iar migrația este un canal de propagare a impactului socio-economic al crizei, dar și medical, în cazul unei reveniri masive a moldovenilor, și din contra, creând repercursiuni pentru statele vecine și țările din UE, când tranzitează sau doresc să revină la locurile de muncă/sau în căutarea unui loc nou de muncă.
Drept rezultat, paginile oficiale ale diferitor țări europene recomandă cetățenilor să se abțină de la călătorii neesențiale în Moldova. Riscul COVID-19 rămâne a fi înalt. Moldova se află în majoritatea listelor țărilor drept zonă roșie.

Pandemia a accentuat vulnerabilitățile existente:
• instabilitatea politică, economică și socială a compromis relația dintre instituțiile guvernamentale și societate și a oferit oportunități noi pentru legitimarea centralizarii puterii și valoarea acțiunilor;
• exacerbarea corupției;
• insuficiența acțiunilor guvernamentale de susținere a economiei prin metode eficiente, acțiuni proactive, acestea fiind, din contra, doar niște măsuri populiste;
• diminuarea drepturilor omului, controlul statului asupra fluxului de informație cu pretextul de control al dezinformării, interzicerea protestelor, imixtiuni în procesul electoral, diminuarea rolului societății civile;
• relațiile dintre administrația națională și cele locale sunt slab organizate, lucru care a afectat gestionarea eficientă la nivel local.
Înrăutățirea imaginii externe a Republicii Moldova.
„Politica echilibrată” promovată intens, este, de fapt, deseori unilaterală, și se promovează un mesaj anti-european, chiar dacă ajutor și susținere pe timpul crizei a venit de la UE (fiind de altfel și cel mai important partener economic) cât și pe căi bilaterale, din țările europene.
Libertatea de circulație în regiunea transnistreană în contextul COVID-19 a fost îngrădită.
Restricțiile introduse sub pretextul protecției sănătății publice au oferit o nouă oportunitate regiunii separatiste să își reafirme pretenția de suveranitate. Cu toate acestea, restricțiile au pus/pun în pericol sănătatea a mii de cetățeni care depindeau/depind de libera circulație pentru nevoile lor de bază.
Criza de comunicare a generat mai multe crize adiacente.
Paralel cu criza de sănătate se conturează și una politică. Se încearcă capitalizarea politică și controlul informației. Comunicarea a fost alterată de dorința de a comunica în stil electoral. Lipsa informației din prima sursă, oficială și credibilă îi motivează pe cetățeni să utilizeze surse alternative. Narativele care circulă în spațiul internațional, dar și cel regional sunt puternic influențate de geopolitică. Scopul dezinformării este răspândirea neîncrederii printre cetățeni față de instituțiile naționale și internaționale. S-a evidentiat lipsa unei comunicări strategice eficiente la nivel guvernamental.

În loc de concluzie:
Cu toate că pandemia va schimba prioritățile în diverse domenii, trebuie să ținem cont că geopolitica și problemele de securitate nu vor dispărea și amenințările chiar se pot acutiza. În acest context, e necesar de sporit atenția pentru sectorul de securitate și apărare.

Statele democratice, în special cele europene, vor reduce cheltuielile în domeniul apărării sub presiunea de a redirecționa fondurile spre domeniul asigurării protecției sociale și sănătății publice. În cazul țărilor NATO, de exemplu, există un buget fixat pentru apărare care permite planificarea apărării și soluționarea problemelor de securitate.

Moldova cheltuie foarte puțin pentru apărare ca % din PIB – ~0.35% și nu avem nicio garanție de securitate, fiind în afara oricărei alianțe militare sau parteneriate consolidate de asigurare a securității. Pentru a răspunde amenințărilor de securitate, avem nevoie de un sector al securității funcțional. Până acum, asistența pe care Moldova a primit-o în acest sens a venit predominant din Occident (NATO, UE, România, SUA etc). Este necesar de consolidat un dialog constructiv și parteneriat predictibil cu țările membre ale UE și NATO pentru a continua eforturile reformării sectorului de securitate. UE nu are vreun interes să fie înconjurată de state care vor falimenta și nici NATO nu vrea să aibă în vecinătate state cu amenințări de securitate și repercursiuni pentru statele sale membre. Din acest motiv, partenerii de dezvoltare și vecinii susțin țara noastră în depășirea crizei actuale, dar și în reformarea sectorului de securitate.

Proiectul „Jurnalism în domeniul apărării și securității” este implementat de Asociaţia Presei Independente (API) în parteneriat cu Centrul de Informare și Documentare privind NATO (CID NATO) şi finanţat de Ambasada SUA în Republica Moldova. Opiniile exprimate în cadrul proiectului aparțin autorilor proiectului și nu corespund neapărat celor ale Ambasadei SUA.