Reziliența securității naționale a Republicii Moldova în contextul reconfigurării mediului de securitate regională în perioada pandemiei COVID-19. Veaceslav UNGUREANU

Cercetarea problemei fundamentale de consolidare a rezilienței securității naționale a Republicii Moldova în perioada pandemiei COVID-19 constă în analiza evenimentelor geopolitice care determină procesul de reconfigurare a mediului de securitate regională. Fenomenul pandemiei COVID-19 poate fi considerat drept o criză globală pluridimensională, în care s-au intensificat acțiunile pe coordonata geopolitică a politicii externe ale unor mari puteri, precum și unor puteri regionale de a exercita presiuni asupra sistemului euroatlantic de securitate. Ideea de bază a subiectului propus spre examinare rezidă în investigarea impactului contextului geopolitic al mediului de securitate regională în perioada pandemiei globale generate de noul tip de coronavirus COVID-19, dar și de noile tulpini ale acestuia asupra procesului de asigurare a rezilienței securității naționale a Republicii Moldova. Reliefarea examinării relațiilor de cooperare politico-militare dintre Republica Moldova și Alianța Nord-Atlantică, în mod special în condițiile pandemiei COVID-19, a contribuit la elucidarea oportunităților oferite de Alianță pentru sporirea nivelului de reziliență instituțională a sistemului național de securitate și apărare al Republicii Moldova, care necesită în continuare o susținere substanțială din partea statelor partenere, prin asigurarea ajustării componentelor securității naționale la standardele euroatlantice ceea ce va fortifica gradul de capabilitate și interoperabilitate în domeniul de securitate și apărare națională, astfel descurajând eventualele pericole și contracarând riscurilor și amenințărilor existente.
Poziţionarea geopolitică a Republicii Moldova în contextul extinderii Alianţei Nord-Atlantice denotă faptul că importanţa pentru securitatea europeană este redusă, iar existenţa conflictului din raioanele de est și fragilitatea instituţională se dovedesc a fi impedimente substanţiale în calea prezenţei politice sporite a Organizaţiei Nord-Atlantice. Pentru Republica Moldova, care este un stat mic/putere mică cu potențial militar redus și cu o capacitate economică limitată, neutralitatea permanentă se dovedește a fi o constrângere în realizarea deplină a reformelor în domeniul securităţii naționale și, totodată, o oportunitate pentru reflecţie în contextul lumii globalizate. Reforma sectorului de securitate naţională a Republicii Moldova necesită o abordare pragmatică și acțiuni concrete prin a ţine cont de conjunctura geopolitică, mediul regional și subregional de securitate, precum și de interesul naţional. Elementul esențial care a servit drept bază pentru fundamentarea și instituţionalizarea securităţii naţionale a Republicii Moldova este statutul de neutralitate permanentă, care generează o instabilitate pluridimensională și necesită a fi reevaluat în contextul noilor ameninţări, riscuri și vulnerabilităţi cu care se confruntă Republica Moldova, diminuarea cărora poate fi realizată prin modificarea statutului geopolitic regional al țării, utilizând mecanismele integraţioniste de orientare euroatlantică.
Edificarea relațiilor internaționale în perioada postrăzboi rece a determinat Alianța Nord-Atlantică să-și adapteze politicile de parteneriat în contextul transformărilor structurale produse ca urmare a dispariției unui pol al sistemului internațional bipolar, reconfigurării arhitecturii geopolitice mondiale și evoluției mediului de securitate regională, și să le promoveze aplicând dialogul în cooperarea multidimensională cu statele-partenere în cadrul Programului Parteneriatul pentru Pace. Intensificarea proceselor integraționiste de pe continentul european a impulsionat schimbarea abordării privind rolul și locul Alianței Nord-Atlantice în asigurarea securității internaționale, consolidând relațiile Parteneriatului Euro-Atlantic ținând cont de particularitățile fiecărui stat participant la procesul de cooperare, inclusiv ale Republicii Moldova, luându-se în calcul mai ales statutul de neutralitate permanentă și consecințele politico-juridice care decurg din această calitate. Programul Parteneriatul pentru Pace oferă în continuare oportunități pentru statele-partenere de a se angaja și exercita activități de cooperare în domeniul securității militare, având dreptul să aleagă aplicând principiul autodiferențierii dimensiunilor, pe care le consideră vulnerabile și se află în concordanță cu interesele și necesitățile fortificării nivelului de securitate și apărare națională. Amplificarea relaţiilor de cooperare militară și nonmilitară cu Alianța Nord-Atlantică presupune pentru Republica Moldova realizarea unui șir de angajamente, și anume: executarea operaţiunilor internaționale de pacificare, ajustarea cadrului normativ şi doctrinar la standardele euroatlantice, reformarea sistemului național de securitate și apărare, dezvoltarea și modernizarea capacităţilor de forţă şi a mijloacelor interoperabile cu statele membre ale Alianței.

Articolul integral, cu rezumat în limba română și rusă REZILIENȚA SECURITĂȚII NAȚIONALE A REPUBLICII MOLDOVA.docx
Articolul a fost publicat în studiul ”Reziliența în atenția securității. Concepte, procese, necesități”. Publicația a fost realizată în cadrul proiectului „Promovarea rezilienței în domeniul securității prin cercetare”, finanțat de Divizia Diplomație Publică a NATO

Articolul a fost prezentat și discutat în cadrul mesei rotunde „Promovarea rezilienței în domeniul securității prin cercetare”, desfășurată la 14 decembrie 2021, în format online, organizată de Centrul de Informare și Documentare privind NATO în parteneriat cu Oficiul de Legătură NATO din Republica Moldova și Institutul de Cercetări Juridice, Politice și Sociologice, Ministerul Educației și Cercetării al Republicii Moldova.